România este membră a Fondului Monetar Internaţional (FMI) din anul 1972, având în prezent o cotă de participare de 1 030,2 milioane DST sau 0,43% din cota totală. România deţine 11 043 voturi, echivalentul a 0,44% din total. Potrivit prevederilor OUG 123/27 decembrie 2011 şi a Rezoluţiei Consiliului Guvernatorilor FMI nr. 66-2/15 decembrie 2010 cota de participare a României la FMI va fi de 1 811,4 milioane DST. Această nouă cotă va intra în vigoare după îndeplinirea condiţiilor prevăzute în paragraful 5 din Rezoluţia nr. 66-2.

În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţa) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina. Grupa de ţări este reprezentată în Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez, România având un reprezentant în cadrul biroului acestuia care îndeplineşte funcţia de consilier. Anual, prin rotaţie, una dintre aceste ţări este gazda întâlnirii reprezentanţilor ţărilor din constituenţă (guvernatori şi guvernatori supleanţi). În anul 2012, această întâlnire va avea loc la Bucureşti (România a mai fost gazdă a acestui eveniment în anul 1998).

Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice cu responsabilităţi în domeniu.

România a acceptat obligaţiile prevăzute în Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin aceasta, România se angajează să nu recurgă la introducerea de restricţii cu privire la efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţii internaţionale curente şi să nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fără aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: "Romania Accepts Article VIII Obligations").

Începând cu anul 1991, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de nouă aranjamente stand-by (Romania and IMF). La 4 mai 2009, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat solicitarea României privind încheierea unui aranjament stand-by pentru o perioadă de doi ani, în valoare de 11,4 miliarde DST (aproximativ 12,9 miliarde euro sau 17,1 miliarde dolari SUA) şi eliberarea primei tranşe în valoare de 4,37 miliarde DST (aproximativ 4,9 miliarde euro sau 6,6 miliarde dolari SUA). Din acest aranjament s-au tras 7 din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST¹ (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi a aprobat încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 19 decembrie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a încheiat cea de-a treia evaluare a îndeplinirii criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul aranjamentului menţionat, punând la dispoziţia ţării noastre a patra tranşă, în valoare de 430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere din aranjament. Scrisoarea de intenţie şi memorandumul tehnic de înţelegere vor fi disponibile pe http://www.fmi.ro/.

La 7 august 2009, Consiliul Guvernatorilor FMI a aprobat rezoluţia privind o nouă alocare generală de DST, în valoare totală de 250 miliarde DST. Această alocare generală a fost însoţită de o alocare specială, care a fost propusă încă din anul 1997, dar care la acea vreme nu a întrunit cvorumul necesar aprobării.

În prezent, suma alocărilor cumulative de DST-uri aferentă României este de 984,8 milioane DST. Conform Statutului Fondului, alocările de DST nu sunt purtătoare de dobândă, ţările membre primind dobândă doar atunci când deţinerile de DST cresc peste nivelul alocărilor şi plătind dobândă atunci când deţinerile scad sub nivelul alocărilor.

În calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi realizează consultări anuale cu această instituţie, în conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI.

În cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internaţionale în domeniile relevante pentru activitatea FMI, România a participat la:

• Programul Băncii Mondiale şi FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). În acest context, experţii BM şi FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA, raport ce identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora.
• ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor şi codurilor), prin care experţii FMI realizează o evaluare a practicilor româneşti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (România a aderat la acest sistem în mai 2005).

În calitate de ţară membră, România a beneficiat de-a lungul timpului, de asistenţă tehnică în câteva domenii incluzând politica monetară şi organizarea băncii centrale, supravegherea şi reglementare bancară şi statistica.

Comunicatele reprezentanţei FMI în România, acordurile Stand-by, rapoarte, precum şi alte informaţii sunt disponibile pe website-ul FMI .

¹Din această sumă, 8,62 miliarde DST (81,58%) au fost trase de BNR, iar 1,95 miliarde DST (18,42%) de către MFP.