Conceptul de stabilitate financiară nu beneficiază, pentru moment, de o definiţie consacrată şi nici de un model sau cadru analitic standardizat de evaluare. Stabilitatea financiară este observabilă în situaţiile în care nu se manifestă nici o criză sistemică. Totodată, se poate aprecia că un sistem financiar este stabil atunci când acesta este capabil să aloce eficient resursele economice (spaţial şi temporal), să evalueze şi să administreze în mod adecvat riscurile financiare şi să se autocorecteze atunci când este afectat de şocuri exogene. Altfel spus, sistemul financiar este stabil atunci când devine capabil să exercite funcţia de intermediere, facilitând în acest mod performanţele unei economii şi să absoarbă şocurile prin corecţia unor dezechilibre apărute ca urmare a unor evoluţii adverse.