Întrebări frecvente privind băncile românești cu capital grecesc


1. Sunt importante băncile românești cu capital grecesc pentru sectorul bancar autohton?

Băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc.
După criteriul activelor, clasamentul sectorului bancar românesc este format din bănci cu capital majoritar austriac (36 la sută), bănci cu capital majoritar francez (14 la sută), bănci cu capital majoritar grecesc (12 la sută) și bănci cu capital majoritar românesc (10 la sută), la aprilie 2015. După numărul de bănci, instituțiile de credit cu capital majoritar elen se află la egalitate cu cele având capital preponderent olandez (respectiv 4). Pe primele locuri se află băncile cu capital majoritar austriac (7 ca număr) și băncile cu capital majoritar românesc (6 ca număr), la aprilie 2015. Nu există bănci românești cu capital grecesc în top 5 al sectorului bancar autohton. Sunt 2 bănci românești cu capital grecesc în top 10, iar acestea au un nivel de solvabilitate peste media băncilor românești cu capital grecesc.


2. Deciziile luate de autoritățile din Grecia se aplică și băncilor din România cu capital grecesc?

Nu.
Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislației din România și sunt supravegheate direct de către Banca Națională a României. În consecință, eventuale măsuri ale autorităților elene de restricționare a mișcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.


3. Pot băncile din România cu capital grecesc să facă față unor evoluții nefavorabile?

Da.
Băncile din România cu capital grecesc au o situație prudențială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluții nefavorabile.

  • Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6 la sută (în martie 2015), în creștere față de 16,3 la sută în decembrie 2014 și semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8 la sută).
  • Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună. Rata fondurilor proprii de nivel 1 se situa la 12,7 la sută (în martie 2015), în creștere de la 11,5 la sută în decembrie 2014.
  • Băncile românești cu capital grecesc dispun de active lichide la un nivel adecvat care asigură și o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt.
  • Gradul de acoperire cu provizioane IFRS a creditelor neperformante se menține la un nivel corespunzător (69 la sută în aprilie 2015, valoare aflată în proximitatea mediei pe sistem), iar calitatea portofoliului de credite este în îmbunătățire, la valori apropiate mediei pe sistem (rata creditelor neperformante este de 15,9 la sută în aprilie 2015, în scădere de la 21 la sută în aprilie 2014).

4. Sunt băncile din România cu capital grecesc dependente de finanțarea oferită de băncile mamă?

Nu.
Liniile de finanțare de la băncile mamă din Grecia reprezintă 27,5 la sută din totalul pasivului băncilor din România cu capital grecesc, iar majoritatea semnificativă a acestor linii de finanțare (81,5 la sută) au scadență contractuală mai mare de 1 an. În cazul nereînnoirii liniilor de finanțare care expiră în cursul anului curent, băncile din România cu capital grecesc au resurse suplimentare de a obține lichiditate. Activele din portofoliul acestor bănci care sunt eligibile pentru refinanțare de la Banca Națională a României reprezintă aproape dublu față de nevoile de lichiditate care ar apărea în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanțare de la băncile mamă care expiră în cursul anului 2015. Scăderea dependenței băncilor din România cu capital grecesc față de finanțarea de la băncile mamă este evidențiată și de ajustarea importantă a raportului între credite și depozite. Acest raport, deși rămâne peste valoarea medie la nivel de sistem (92 la sută), s-a diminuat semnificativ (de la 172 la sută în decembrie 2008 la 136 la sută în aprilie 2015). Nu în ultimul rând, riscurile de lichiditate pentru băncile românești cu capital elen sunt diminuate de existenţa acordurilor de compensare încheiate cu acţionarii la recomandarea BNR. Conform acestor acorduri, băncile din România cu capital grecesc au posibilitatea de a refuza retragerea depozitelor acţionarilor în situaţia introducerii controlului conturilor de capital.