Procesul de pregătire pentru adoptarea monedei unice europene


Alături de alte şase ţări1 , România se înscrie în rândul statelor membre ale Uniunii Europene care au obligaţia adoptării monedei euro, ceea ce înseamnă practic participarea cu drepturi depline la Uniunea Economică şi Monetară, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, respectiv a criteriilor de convergență nominală2 , juridică şi reală3 . Acestea din urmă nu sunt menţionate explicit în legislaţia relevantă a Uniunii Europene, însă devin din ce în ce mai importante în aprecierea gradului de pregătire al unui stat pentru adoptarea monedei unice. De altfel, Rapoartele de Convergență elaborate o dată la doi ani de Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană, pun accent din ce în ce mai mare pe convergența reală. Astfel, în perioada premergătoare adoptării monedei unice, economia naţională trebuie să parcurgă ajustările necesare integrării în zona euro, marcate de reforme structurale ample, cu efecte asupra competitivității sale generale.

La data elaborării  Raportului de Convergenţă al Băncii Centrale Europene din 2018, România îndeplinea doar o parte din criteriile de convergență nominală şi din cele de convergenţă juridică.

În cuprinsul  Programului de Convergenţă 2019-2022 este precizat faptul că România își menține angajamentul de aderare la zona euro, stabilindu-și ca țintă anul 2024.

La nivel naţional, coordonarea pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, condus de primul-ministru, din care fac parte ministrul finanţelor publice, guvernatorul BNR, conducători sau persoanele desemnate de către aceştia la nivel de conducere ai altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale. Comitetul interministerial a fost înfiinţat în luna mai 2011. În luna decembrie 2016 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 931/2016 care stabileşte structura, organizarea şi principalele atribuţii ale acestuia. În continuarea acestor demersuri, prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 24/2018 a fost înfiinţată Comisia Naţională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro4, în vederea identificării acţiunilor şi a promovării reformelor necesare modernizării economiei româneşti pentru trecerea la moneda euro. Comisia Naţională este condusă de prim-ministru şi de preşedintele Academiei Române, în calitate de copreşedinţi, respectiv de guvernatorul Băncii Naţionale a României şi un viceprim-ministru desemnat de prim-ministru, prin decizie, în calitate de vicepreşedinţi. Comisia Naţională a elaborat Raportul de fundamentare al Planului naţional de adoptare a monedei euro şi Planul naţional de adoptare a monedei euro, documente strategice care au fost aprobate de Guvernul României în data de 30 ianuarie 2019. Concluzia Raportului este că prin eforturi perseverente şi solidaritate a forţelor sociale, există premise ca, la orizontul anului 2024, România să poată îndeplini cerinţele fundamentale de adoptare a monedei euro.

De asemenea, în cadrul BNR funcţionează, începând din luna februarie 2010, Comitetul de pregătire a trecerii la euro ce reprezintă un forum de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală, menit să susţină demersurile băncii centrale în ceea ce priveşte participarea României, cu drepturi depline, la Uniunea Economică şi Monetară.

1Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Suedia, Ungaria.
2Criterii privind stabilitatea preţurilor, finanţele publice, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung, aşa cum sunt prevăzute în Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. În plus, menţionăm că acestea trebuie îndeplinite de o manieră sustenabilă.
3 Apropierea cât mai mult de media zonei euro pentru o serie de indicatori, precum nivelul PIB/locuitor, productivitatea muncii, energointensivitatea, etc.
4În perioada de funcţionare a Comisiei Naţionale, Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 931/2016, şi-a suspendat activitatea, respectiv până la data de 31 decembrie 2018.