Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2017

15.05.2017

În perioada ianuarie – martie 2017p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, comparativ cu 314 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 281 milioane euro, balanța veniturilor secundare și balanța serviciilor s-au încheiat cu excedente mai mici cu 317 milioane euro, respectiv cu 19 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 241 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - martie 2016p ianuarie - martie 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 18 556 18 870 -314 20 849 21 539 -690
A. Bunuri şi servicii 16 667 16 717 -50 18 911 19 261 -350
a. Bunuri 12 508 14 380 -1 872 14 074 16 227 -2 153
b. Servicii 4 159 2 337 1 822 4 837 3 034 1 803
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 635 48 587 719 56 663
- transport 1 273 434 839 1 512 561 951
- turism - călătorii 349 393 -44 393 642 -249
- alte servicii 1 902 1 462 440 2 213 1 775 438
B. Venituri primare 579 1 400 -821 1 208 1 788 -580
C. Venituri secundare 1 310 753 557 730 490 240

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1 075 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 258 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 183 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68 968 milioane euro la 31 martie 2017 (74 la sută din total datorie externă), nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2016.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2017 nivelul de 24 224 milioane euro (26 la sută din total datorie externă), în creştere cu 3,5 la sută faţă de 31 decembrie 2016.

În perioada ianuarie – martie 2017, datoria externă totală a crescut cu 815 milioane euro, pe seama majorării soldului datoriei negarantate public (cu 596 milioane euro) şi a soldului datoriei publice (cu 224 milioane euro).

Datoria externă a României la 31 martie 2017
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – martie 2017 (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 3 luni 2017p
Sold la 31.12.2016p Sold la 31.03.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 68 979 68 968 3 028
I.1. Datoria publică 32 239 32 568 973
I.1.1. Datoria publică directă 31 694 32 042 953
I.1.2. Datoria garantată public 545 526 20
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
35 485 35 149 2 049
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 787 3 400 527
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 255 1 251 6
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 251 6
II. Datoria externă pe termen scurt 23 398 24 224 10 461e
Total datorie externă (I+II) 92 377 93 192 13 489

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16 la sută în perioada ianuarie – martie 2017, comparativ cu 27,4 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2017 a fost de 6 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 martie 2017 a fost de 90,3 la sută, comparativ cu 90,1 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
    4. 2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  3. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
  8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat „Our Statistics” - un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro.