Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2022

14.12.2022

În perioada ianuarie - octombrie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 23 038 milioane euro, comparativ cu 14 320 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 8 080 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2 362 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3 664 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 664 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - octombrie 2021 ianuarie - octombrie 2022p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 90 070 104 390 -14 320 112 796 135 834 -23 038
A. Bunuri şi servicii 79 614 90 852 -11 238 101 050 118 006 -16 956
a. Bunuri 57 385 76 131 -18 746 71 811 98 637 -26 826
b. Servicii 22 229 14 721 7 508 29 239 19 369 9 870
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 030 128 1 902 2 473 135 2 338
- transport 6 173 2 732 3 441 8 277 3 778 4 499
- turism – călătorii 2 191 3 540 -1 349 3 267 5 910 -2 643
- servicii de telecomunicații, informatice și informaționale 5 536 2 408 3 128 7 426 2 969 4 457
- alte servicii 6 299 5 913 386 7 796 6 577 1 219
B. Venituri primare 5 801 9 773 -3 972 5 862 13 498 -7 636
C. Venituri secundare 4 655 3 765 890 5 884 4 330 1 554

p - date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 9 399 milioane euro (comparativ cu 7 794 milioane euro în perioada ianuarie - octombrie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 617 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2 782 milioane euro.

În perioada ianuarie - octombrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 2 885 milioane euro. În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 95 307 milioane euro la 31 octombrie 2022 (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 2,3 la sută față de 31 decembrie 2021;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2022 nivelul de 44 163 milioane euro (31,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 13,1 la sută față de 31 decembrie 2021.

Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni 2022p
Sold la 31.12.2021 Sold la 31.10.2022p
1. Administrația publică 58 816 56 089 6 090
Numerar și depozite 283 838 1 656
Titluri de natura datoriei* 47 192 41 084 3 612
Împrumuturi 11 286 13 908 756
Credite comerciale și avansuri 51 255 66
Alte pasive 4 4 0
2. Banca Centrală 3 366 3 518 11
Numerar și depozite 1 0 0
Titluri de natura datoriei 0 0 0
Împrumuturi 0 0 0
Alocări de DST 3 365 3 518 11
Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 7 798 9 598 7 095
Numerar și depozite 7 187 8 286 6 676
Titluri de natura datoriei 591 1 207 289
Împrumuturi 0 0 0
Alte pasive 20 105 130
4. Alte sectoare 25 534 27 941 19 632
Numerar și depozite 0 0 0
Titluri de natura datoriei 1 220 766 576
Împrumuturi 13 175 13 158 9 608
Credite comerciale și avansuri 10 963 13 775 9 232
Alte pasive 176 242 216
I. Datoria externă (1+2+3+4)** 95 514 97 146 32 828
II. Investiția directă: credite intra-grup 41 071 42 324 23 973
Total datoria externă (I+II) 136 585 139 470 56 801
Termen scurt 39 041 44 163 41 080
Termen lung 97 544 95 307 15 721

p - date provizorii
*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 12,7 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.
**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6 la sută în perioada ianuarie - octombrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 octombrie 2022 a fost de 4,4 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2022 a fost de 81,4 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

  1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

Următorul Comunicat de presă lunar “Balanța de plăți și datoria externă” va apărea pe data de 13 ianuarie 2023.