Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă - iulie 2014

12.09.2014
Datele statistice privind balanţa de plăţi şi datoria externă sunt compilate şi prezentate conform noilor standarde metodologice internaţionale (vezi Precizări metodologice).

În perioada ianuarie - iulie 2014p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 781 milioane euro, comparativ cu un excedent de 92 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului 2013, pe fondul majorării deficitelor înregistrate de balanţa veniturilor primare şi de balanţa bunurilor (cu 1 040 milioane euro, respectiv cu 252 milioane euro) şi al reducerii excedentului veniturilor secundare (cu 308 milioane euro).

- milioane euro -
  ianuarie - iulie 2013p ianuarie - iulie 2014p
  CREDIT     DEBIT     SOLD     CREDIT     DEBIT     SOLD  
CONTUL CURENT (A+B+C) 37 184 37 092 92 39 917 40 698 -781
A. Bunuri şi servicii 32 340 32 463 -123 35 192 34 840 352
a. Bunuri 24 888 27 789 -2 901 26 720 29 873 -3 153
b. Servicii 7 452 4 674 2 778 8 472 4 967 3 505
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 1 290 90 1 200 1 468 92 1 376
- transport 2 158 769 1 389 2 523 873 1 650
- turism - călătorii 645 853 -208 713 843 -130
- alte servicii 3 359 2 962 397 3 768 3 159 609
B. Venituri primare 1 838 2 796 -958 2 030 4 028 -1 998
C. Venituri secundare 3 006 1 833 1 173 2 695 1 830 865

p - Date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România (date estimate) au totalizat 1 309 milioane euro (în scădere cu 13,8 la sută faţă de perioada ianuarie - iulie 2013), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 1 385 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat o valoare negativă de 76 milioane euro (net).

Datoria externă pe termen lung a însumat 77 640 milioane euro la 31 iulie 2014 (81,3 la sută din total datorie externă), în scădere cu 1,4 la sută față de 31 decembrie 2013.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2014 nivelul de 17 839 milioane euro (18,7 la sută din total datorie externă), în scădere cu 4,8 la sută față de 31 decembrie 2013.

Datoria externă a României la 31 iulie 2014
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iulie 2014
- milioane euro -
  Datoria externă Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie - iulie 2014p
Sold la 31.12.2013p Sold la 31.07.2014p
I. Datorie externă pe termen lung 78 732 77 640 12 856
I.1. Datorie publică 30 230 31 636 4 417
I.1.1. Datorie publică directă,
     din care:
29 001 30 502 4 312
I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI 1 121 589 561
I.1.2. Datoria garantată public 1 229 1 134 105
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
42 692 42 639 5 856
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 6 453 6 420 1 170
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
5 810 3 365 2 583
I.3.1. Împrumuturi de la FMI 4 708 2 238 2 583
I.3.2. Alocări de DST de la FMI 1 102 1 127 0
II. Datorie externă pe termen scurt 18 744 17 839 17 439e
Total datorie externă (I+II) 97 476 95 479 30 295

e - Date estimate
p - Date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 36,5 la sută în perioada ianuarie - iulie 2014, comparativ cu 44,2 la sută în anul 2013. Gradul de acoperire a fost 6,9 luni de importuri și servicii la 31 iulie 2014, comparativ cu 7,4 luni de importuri la 31 decembrie 2013.



Precizări metodologice

  1. Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 - 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    • 2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică - Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS - Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    • 2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    • 2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare;
    • 2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi ale administraţiei publice.
  3. Investiţii străine directe: Creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai sunt considerate de natura investiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistrează în contul financiar/ alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a rezervei în luni de importuri se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare se poate accesa: Baza de date interactivă. În luna ianuarie 2015, baza de date interactivă va fi actualizată cu seriile de date istorice lunare şi trimestriale transpuse în metodologia BPM6, începând cu perioada de referinţă 2008.