Întrebări frecvente


Denominarea leului nu va avea nimic de-a face cu stabilizarea!

Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a acordat Agenţiei de Presă AMOS NEWS un interviu în cadrul căruia s-a referit, explicit, la etapele rămase din procesul de denominare a monedei naţionale şi la implicaţiile acestui proces.


AN: A început numărătoarea inversă a denominării leului. Care sunt etapele tehnice rămase în cele 100 de zile care au mai rămas?

FG: La 1 iulie 2005 moneda naţională a României, leul, va fi denominată astfel încât 10 mii lei vechi, aflaţi în circulaţie la această dată, vor fi preschimbaţi pentru un leu nou. Bancnotele şi monedele de astăzi vor avea putere circulatorie până la 31 decembrie 2006. Banca Naţională a României va pune în circulaţie viitoarele bancnote şi monede începând cu data de 1 iulie 2005. După această dată banca centrală va preschimba bancnotele şi monedele vechi în cele noi pe măsură ce băncile comerciale vin să se alimenteze cu numerar. În formularea iniţială a legii care reglementează denominarea, preschimbarea se putea face pe o perioadă de maximum trei ani, până la data de 31 decembrie 2009. Aici a intervenit o modificare, pe care Parlamentul a validat-o la nivelul Comisiei de buget, finanţe, bănci, urmând a se obţine şi votul plenului Camerei Deputaţilor, respectiv aceea că preschimbarea se va putea face pe termen nelimitat. Actualele bancnote nu mai au putere circulatorie de la 1 ianuarie 2007, în sensul că nu vor mai fi utilizate pentru achitarea bunurilor şi serviciilor sau pentru plata unor datorii. Pentru a elimina orice reglementare care ar putea conduce la caracterizarea denominării ca având caracter restrictiv sau chiar confiscativ, preschimbarea bancnotelor vechi cu cele noi se va face, pe baza aprobării Parlamentului României, pe termen nelimitat la sucursalele BNR şi la instituţiile de credit autorizate să execute această operaţiune prin ordinul guvernatorului Băncii Naţionale. În ceea ce priveşte programul de emisiune monetară, acesta se va desfăşura în trei etape: în perioada octombrie 2004 până în iunie 2005 se adoptă măsurile pentru asigurarea necesarului de bancnote şi monede naţionale noi pentru a fi lansate în circulaţie; din iulie 2005 până în decembrie 2005 are loc suplimentarea noii emisiuni pentru acoperirea nevoilor populaţiei, deci o a doua tranşă de emisiune; din ianuarie 2006 până în decembrie 2006 se va finaliza noua emisiune. Termenul de 31 decembrie 2006 are în vedere punera în circulaţie a întregii cantităţi de însemne monetare noi şi poate fi devansat, în mod rezonabil, în raport cu preferinţele publicului privind deţinerea de monedă.

AN: Cât la sută este impact tehnic, operaţional şi cât la sută psihologic în această operaţiune, după părerea dumneavoastră?

FG: Cred că pentru populaţie ambele aspecte contează, atât cele tehnice, operaţionale, pentru că persoanele fizice şi cele juridice vor folosi instrumente monetare noi, cât şi latura psihologică a acestui proces. Din punct de vedere psihologic, pe măsură ce se va explica tot mai intens această operaţiune, cetăţenii vor înţelege că nu este vorba de o acţiune prin care să piardă ceva din puterea de cumpărare a banilor pe care îi deţin şi pe care îi câştigă în continuare, ci de simplificarea circulaţiei băneşti cu efecte pozitive şi în activitatea agenţilor economici care vor realiza înregistrările contabile cu cifre mai mici şi cu costuri de administrare mai reduse. Campania de explicare, de informare, de comunicare cu publicul, care a fost deja lansată de Banca Naţională, se va accelera în perioada imediat următoare, fiind de natură să clarifice aspectele de ordin tehnic, operaţional şi să dea încredere deplină în denominarea leului. Aşa cum foarte relevant sintetiza acest proces Guvernatorul Băncii Naţionale a României, domnul Mugur Isărescu, ca efect al denominării "nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplifică".

AN: Totuşi, un sondaj de opinie, dat publicităţii recent, arată că jumătate dintre români se tem că această denominare a leului va aduce după sine scumpiri!

FG: Deja de la 1 martie se afişează în paralel preţurile atât în lei vechi, cât şi în lei noi. S-a constatat că acest lucru nu s-a produs, nu s-a operat cu rotunjiri în sus, care să conducă la scumpirea produselor. Nu cred că în viitor se va manifesta un asemenea fenomen. Consider că nimeni nu are interesul, mai ales în condiţiile concurenţiale relativ intense care se manifestă pe piaţă, să scumpească a rtificial preţurile pentru că prin aceasta comercianţii şi-ar pierde clienţii. De asemenea, trebuie evitată comparaţia dintre denominare şi trecerea de la monedele naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene la euro şi caracteristicile diferite ale celor două procese. Nu există raţiuni pentru scumpiri, cu atât mai mult cu cât structura monedelor care se vor afla în circulaţie va permite operarea cu preţuri exprimate şi în bani.

AN: Care sunt principalele concluzii care se desprind din experienţa ţărilor care au parcurs deja acest proces?

FG: Un grup de specialişti din Banca Naţională a României s-a deplasat în urmă cu câteva săptămâni în Turcia, iar observaţiile pe care le-au făcut sunt de natură să confirme justeţea alegerii acestui moment pentru denominare şi procedurile tehnice care sunt utilizate în cadrul acestui proces. În Turcia nu s-au semnalat modificări artificiale de preţ, populaţia s-a obişnuit să opereze cu ambele monede, neexistând o înclinaţie foarte accentuată spre moneda nouă, cetăţenii preferând, în egală măsură, moneda veche şi pe cea nouă.

AN: În memoria generaţiei vârstnice persistă sentimentul legat de momentul stabilizării din '52. Care este diferenţa de fond dintre ceea ce s-a întâmplat atunci şi ce se întâmplă acum?

FG: Operaţiunea din 1952 a avut un pronunţat caracter confiscativ şi anume până la un anumit plafon valoric, raportul de schimb era 1 la 1. După aceea, pe măsură ce deţinerile de bani creşteau, acesta raport scădea. Acum este vorba de acţiunea de denominare, care înseamnă pur şi simplu recalcularea preţurilor, a tarifelor, a veniturilor, a creanţelor etc. la raportul 1 leu nou = 10000 lei vechi, dar fără a se manifesta nici o măsură confiscativă. Trebuie să avem deplină încredere în reuşita acestui proces care este strict necesar din perspectiva validării dezinflaţiei şi a simplificării activităţii tuturor operatorilor economici.

AN: Banca a făcut simulări pentru a vedea ce probleme implică din punct de vedere tehnic, contabil aceste operaţiuni?

FG: Au fost constituite colective interdepartamentale de tehnicieni din care fac parte reprezentanţi atât ai Băncii Naţionale, cât şi ai Asociaţiei Române a Băncilor, Ministerului Finanţelor Publice şi ai altor instituţii centrale, ai sindicatelor, ai patronatelor pentru a identifica toate consecinţele, efectele punerii în aplicare a programului de denominare şi pentru a preveni, prin soluţionarea încă din această perioadă, a tuturor situaţiilor neprevăzute care pot genera dificultăţi la nivel contabil, la nivel financiar sau la nivel operaţional.

AN: Este acoperitoare capacitatea de producţie a banilor necesari pentru a nu crea disfuncţionalităţi?

FG: Sunt stabilite grafice foarte riguroase împreună cu furnizorii de monede şi de bancnote. Aceştia şi-au rezervat din timp capacităţile de producţie pentru onorarea livrărilor de bani, în aşa fel încât nu vor exista probleme în asigurarea în circulaţie a noilor însemne monetare.

AN: Ce efecte credeţi că va avea actuala întărire a monedei naţionale în procesul care va fi declanşat de introducerea leului greu?

FG: Sunt două procese total diferite, acela de apreciere, de consolidare a monedei naţionale realizat în ultimii ani şi cel al denominării. Primul este rezultatul creşterii atractivităţii mediului de afaceri românesc pentru investitorii şi creditorii străini. Denominarea leului este o operaţiune de ordin tehnic şi nu are nici un fel de influenţă asupra cursului monedei naţionale.

AN: Deci, există perspective la nivelul Băncii Naţionale că momentul 1 iulie nu va fi de natură să determine variaţii notabile în raportul leului cu valutele.

FG: Există o asemenea perspectivă, pentru că procesele sunt independente, evoluţiile de pe piaţa valutară fiind influenţate de variaţiile cererii şi ofertei de valută şi nu de evaluările în lei vechi sau noi.

AN: Ce complicaţii funcţionale credeţi că va aduce reapariţia banului ca subunitate a leului, şi aici mă refer la marea cantitate de mărunţiş care va intra pe piaţă, şi care va influenţa relaţia cu anumite tipuri de preţuri sau plăţi?

FG: Automatele funcţionează în ultima vreme mai ales pe bază de cartele magnetice moderne, dar probabil că vor mai exista şi unele care vor opera pe bază de monede. Oricum, cele care funcţionează pe baza monedelor vor trebui adaptate, însă nu cred că este o problemă care trebuie să ne îngrijoreze, având un impact foarte redus. Consider că este important faptul că denominarea va oferi un plus de încredere deţinătorilor de bani şi un mai mare respect faţă toate cupiurile monetare. Începând din iulie şi monedele metalice vor avea mai multă greutate în circulaţie, dată de puterea lor de cumpărare.

AN: Vor mai exista în aceste subdiviziuni monede din aluminiu, din aliaje din astea uşoare?

FG: Monedele vor fi confecţionate din diferite metale, pentru a se putea distinge cu claritate între ele. Vor avea culori diferite, iar aliajele sunt deja stabilite pentru a asigura o vizualizare corespunzătoare monedelor şi confort în utilizare.

AN: Când vom vedea noile bancnote şi noile monede, abia la 1 iulie?

FG: Ele vor fi prezentate publicului în a doua parte a lunii aprilie a.c. pentru ca utilizatorii să se poată obişnui cu forma, culoarea, dimensiunile lor şi pentru a avea la dispoziţie toate caracteristicile monedelor şi bancnotelor care vor intra în circulaţie de la 1 iulie 2005.

AN: Care va fi durata estimată de utilizare a acestor noi monede şi noi bancnote şi aici mă refer la etapa trecerii la euro?

FG: Trecerea la euro depinde de realizarea unui set de performanţe economice, după momentul 2007, respectiv după intrarea în Uniunea Europeană. Consider că România va mai avea nevoie de câţiva ani pentru a îndeplini criteriile de adoptare a monedei europene.

AN: Cam câţi?

FG: Probabil circa 5 ani. În jurul anului 2012 vom trece, sperăm, la euro.