I. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

Proiectul de ordin are drept obiectiv includerea instituțiilor financiare nebancare în aria reglementărilor contabile conforme cu IFRS, aplicate până în prezent de instituțiile de credit, având în vedere că, potrivit prevederilor art.6 alin.(1) și art.7 alin.(1) din Ordinul Băncii Naționale a României nr. 8/2019 privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile financiare nebancare vor ţine evidenţa contabilă în conformitate cu tratamentele prevăzute de IFRS și vor întocmi și publica, potrivit legii, situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, începând cu data de 1 ianuarie 2023.

II. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

La elaborarea acestui proiect de ordin au fost avute în vedere, în principal, următoarele aspecte:

• identificarea prevederilor care devin aplicabile atât insituțiilor de credit, cat și instituțiilor financiare nebancare;
• introducerea unor prevederi specifice instituțiilor financiare nebancare privind contabilizarea operațiunilor și planul de conturi și prevederea expresă a conturilor care se utlizează numai de către instituțiile financiare nebancare;
• identificarea prevederilor aplicabile doar instituțiilor de credit și prevederea expresă a conturilor care se utlizează numai de către instituțiile de credit;
• elaborarea planșei de transpunere a conturilor, respectiv a concordanţelor între conturile din planul de conturi prevăzut de Reglementările contabile conforme cu IFRS şi conturile corespunzătoare prevăzute de Reglementările contabile conforme cu directivele europene;
• solicitarea întocmirii de către instituțiile financiare nebancare a unei situații care va cuprinde diferențele dintre valorile înscrise în balanța de verificare întocmită pentru 31 decembrie 2022 și cele înregistrate în conturile de deschidere ale exercițiului financiar al anului 2023.

Analiza necesităților practice semnalate de piață în procesul de instrumentare a solicitărilor de autorizare a instituțiilor de plată/înregistrare a furnizorilor specializați în servicii de informare cu privire la conturi și a solicitărilor transmise prin intermediul instrumentului de monitorizare a soluțiilor inovatoare – Fintech Innovation Hub organizat de Banca Națională a României, a relevat circumstanțe care impun ajustarea reglementărilor în scopul asigurării unui grad sporit de flexibilitate și suplețe.

Urmând principiul proporționalității promovat de Ghidul EBA/GL/2017/09 privind informațiile care trebuie furnizate pentru autorizarea instituțiilor de plată și a instituțiilor emitente de monedă electronică și pentru înregistrarea prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi, în temeiul articolului 5 alineatul 5 din Directiva (UE) 2015/2366 și în limita constrângerilor existente în cadrul legislativ aplicabil, Banca Națională a României a elaborat un proiect de modificare a Regulamentului BNR nr. 4/2019 privind instituțiile de plată şi furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi, în scopul facilitării accesului la activitate pentru aceste categorii de prestatori de servicii de plată.

Principalele propuneri de modificare a Regulamentului BNR nr. 4/2019 vizează:

• (1) clarificarea așteptărilor Băncii Naționale a României cu privire la nivelul de detaliu al documentației aferente procesului de autorizare/înregistrare (pct. 1 din propunere)
• (2) stabilirea unor aspecte procedurale pentru situațiile în care BNR a respins cererea de autorizare/înregistrare ori solicitantul și-a retras cererea (pct. 2 din propunere);
• (3) clarificarea cerințelor privind dovada deținerii de capital inițial în cazul solicitanților care au desfășurat activitate anterior depunerii cererii de autorizare/înregistrare (pct. 4 și pct. 13);
• (4) revizuirea și simplificarea anumitor aspecte aferente obligațiilor referitoare la mecanismele de control intern și externalizare (pct. 9, pct. 25, pct. 28 și pct. 43);
• (5) flexibilizarea unor cerințe aferente planului de activitate (pct. 17 și pct. 18);
• (6) flexibilizarea și clarificarea unor cerințe vizând planul de afaceri (pct. 19-24 și pct. 47-49);
• (7) adaptarea cerințelor aferente cadrului intern pentru conformarea la obligațiile legale în materie de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului la specificul activității (pct. 32-36).
• (8) Detalierea modalității de conformare la cerința prevăzută la art. 37 din Legea 209/2019 referitoare la interdicția de utilizare multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea fondurilor proprii de care dispune o instituție de plată care desfășoară şi alte activități comerciale decât prestarea de servicii de plată (instituții de plată hibride) (pct. 45 și 48).

În urma analizei derulate pe baza unor informații recente, Banca Națională a României a ajuns la concluzia necesității suplimentării instrumentarului de reglementare și supraveghere destinat prevenirii situațiilor de asumare de către anumite categorii de creditori nebancari a unui nivel al obligațiilor, de tipul emiterii de garanții și asumare de angajamente de plată, supradimensionat în raport de resursele de care aceștia dispun.

În acest context, și considerând unele aspecte rezultate recent din inventarierea modului de aplicare a reglementării BNR, suplimentar modificărilor ce au făcut obiectul consultării publice derulate în perioada 28 mai – 7 iunie 2021, au fost propuse și următoarele modificări ale Regulamentului BNR nr. 20/2009 privind instituțiile financiara nebancare, cu modificările și completările ulterioare:

• (i) introducerea unui nou criteriu de înscriere a instituțiilor financiare nebancare în Registrul special, cu scopul de a întări cerințele aplicabile instituțiilor financiare nebancare înscrise numai în Registrul general care desfășoară activitate de emitere de garanții/asumare de angajamente de garantare, în vederea asigurării unui raport adecvat între nivelul de capitalizare și riscul asumat de aceste entități;
• (ii) transparentizarea unor elemente explicite pe baza cărora este evaluată îndeplinirea cerinţelor privind experienţa profesională de care trebuie să dispună conducătorii instituțiilor financiare nebancare;
• (iii) eliminarea precizării de la art. 26 alin. (2) din Regulamentul BNR nr. 20/2009 conform căreia înscrierea în Registrul special se face de către Direcția reglementare și autorizare, pentru a nu crea confuzii pentru instituțiile financiare nebancare referitor la direcția destinatară a documentelor transmise, în condițiile în care analiza documentației se realizează în cadrul Direcției supraveghere.

Modificările propuse la pct. (i) ar urma să opereze de la data de 1 octombrie 2021, iar cele de la pct. (ii) și (iii), de la data publicării regulamentului în Monitorul Oficial al României. Evaluarea solicitărilor de înscriere în Registrul general formulate până la data publicării regulamentului în Monitorul Oficial al României se efectuează în conformitate cu cerințele în vigoare la data depunerii cererii.

În contextul evoluției, în cursul ultimului an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare permanentă acordate de către Banca Naţională a României (rata Lombard), având în vedere necesitatea continuării activității de creditare la nivelul instituțiilor financiare nebancare (IFN), precum și importanța menținerii unei abordări prudente în derularea acestei activiăți, a fost considerată necesară eliminarea legăturii criteriilor de înscriere a IFN în Registrul special cu rata Lombard.

Ca urmare, în cazul creditelor de consum cu durata inițială de peste 90 de zile proiectul propune revizuirea limitelor DAE prevăzute la art. 26 alin. (1) lit. d) pct. (iii) din Regulamentul BNR nr. 20/2009, în sensul stabilirii unui prag fix de 50% pentru creditele de consum acordate în lei, respectiv 33,3% pentru creditele de consum acordate în valută sau indexate la cursul unei valute.

Potrivit proiectului, aceste modificări urmează să opereze începand cu trimestrul III al anului 2021, respectiv raportarea la noile limite ale DAE se va face începând cu data de 1 iulie 2021, fiind evidențiată în raportările transmise de IFN în luna octombrie 2021 (în termen de 25 de zile de la încheierea trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea).

Termenul de intrare în vigoare a fost stabilit astfel încât să permită efectuarea ajustărilor necesare ale sistemelor de raportări ale IFN și ale Sistemului de raportări directe către BNR (RAPDIR) legate de evaluarea îndeplinirii noilor criterii.

Suplimentar, ca urmare a unor necesități rezultate din practică, proiectul propune unele intervenții pentru a facilita realizarea de către BNR a evaluării informațiilor privind IFN:

• completarea Declarației pe proprie răspundere - Anexa nr. 2a la Regulamentul BNR nr. 20/2009 cu informații privind domiciliul/reședința din ultimii trei ani a persoanei în cauză;
• simplificarea documentației pentru modificările în situația caselor de amanet și a caselor de ajutor reciproc referitoare la starea entității.

Totodată, având în vedere faptul că potrivit Ordinului BNR nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, IFN nu mai înregistrează imobilizări necorporale în curs, soldul acestui cont fiind preluat în contul Alte imobilizări necorporale, a fost propusă modificarea corespunzătoare a art. 60 alin. (2) lit. h) și a anexei nr. 4 la Regulamentul BNR nr. 20/2009.

Proiectul de Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare vizează următoarele modificări:

• modificarea bazei de raportare a limitei de 15% prevăzută la art. 20 alin. (1) din Regulamentul BNR nr. 17/2012, pentru atenuarea efectului sezonalității vânzărilor de credite;
• preluarea dispozițiilor relevante problematicii evitării supraîndatorării persoanelor fizice din secțiunea 5 a Ghidului EBA/GL/2020/06 privind inițierea și monitorizarea creditelor;
• clarificarea unor aspecte rezultate în perioada de aplicare a Regulamentului BNR nr. 17/2012, dupa cum urmează:
  • clarificarea faptului că, în cazul obligațiilor de plată decurgând din credite sau alte finanțări rambursabile pentru care rambursarea nu se face în rate lunare, împrumutătorii iau în considerare pentru determinarea gradului total de îndatorare cea mai mare obligație de plată din cadrul duratei creditului (propunerea de la art. 13 alin. (11));
  • clarificarea denumirii și componenței unor indicatori (propunerile de la art. 20 alin. (1) și (5) și art. 29 și propunerile de completare a precizărilor din anexa la regulament);
  • simplificarea formularului de raportare a creditelor acordate în baza art. 20 din regulament.