Prin proiectul Regulamentului privind clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, altele decât instituțiile financiare nebancare se asigură adaptarea mecanismului de constituire a provizioanelor pentru riscul de credit prevăzut de Regulamentul BNR nr. 5/2012 privind clasificarea creditelor și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităților supravegheate de Banca Națională a României, altele decât instituțiile de credit de către instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică ce nu au și statut de instituții financiare nebancare (IFN).

Începând cu data de 01.01.2023, urmare trecerii IFN la aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară ca bază a contabilității și pentru întocmirea situațiilor financiare, IFN, inclusiv cele care au statut dublu de IFN și instituție de plată sau de IFN și instituție emitentă de monedă electronică, constituie ajustări pentru riscul de credit potrivit regulilor IFRS 9. Având în vedere dispozițiile Ordinului BNR nr. 8/2019 privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară de către instituțiile financiare nebancare, potrivit cărora “începând cu data de 1 ianuarie 2023, prevederile Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, în sensul art. 2 alin. (1), precum și orice alte dispoziții contrare prezentului ordin își încetează aplicabilitatea în privința instituțiilor financiare nebancare”, instituțiilor anterior menționate nu le mai sunt aplicabile prevederile Regulamentului BNR nr. 5/2012.

În acest context, în condițiile în care prevederile Regulamentului BNR nr. 5/2012 sunt aplicabile în prezent și instituțiilor de plată și instituțiilor emitente de monedă electronică, proiectul de regulament propune abrogarea Regulamentului BNR nr. 5/2012, concomitent cu asigurarea aplicării în continuare a mecanismului de constituire a provizioanelor specifice pentru riscul de credit prevăzut de acesta, de către instituțiile de plată și instituțiile emitente de monedă electronică care nu au și statut de IFN pentru creditele legate de serviciile de plată acordate de aceste entități.

Proiectul de Regulament privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi vizează următoarele modificări:

1. Includerea în textul regulamentului a enumerării incidentelor de plăți minore;
2. Modificarea definiției obligatului la plată prin includerea altor entități; reformularea definițiilor pentru persoanele declarante, persoanele cu risc, utilizatori, Fişierul naţional al persoanelor cu risc;
3. Definirea utilizatorului generic pentru consultarea bazei de date CIP; instituirea obligației persoanelor declarante de a implementa toate măsurile de securizare a credențialelor contului utilizatorului generic, prin proceduri de control; includerea în regulament a unor prevederi privind obligația utilizatorului de a nu divulga altor persoane detaliile de autentificare la CIP și de păstrare a confidențialității acestor date; inserarea unui nou articol privind difuzarea informaţiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți către autorităţile publice;
4. Includerea în regulament a posibilității suspendării/reactivării înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec, precum și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin, în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
5. Transmiterea Notificării CIP pentru incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie și bilet la ordin;
6. Introducerea mențiunii referitoare la faptul că informaţiile privind incidentele de plăţi sunt menţinute în Fişierul naţional de incidente de plăţi și în Fişierul naţional al persoanelor cu risc pe o perioadă de 7 ani de la data înscrierii;
7. Modificarea prevederilor privind comisionul perceput de către CIP în sensul perceperii acestuia numai instituţiilor de credit conectate la aplicația CIP;
8. Inserarea unei prevederi privind prelucrarea și stocarea de către BNR, în calitate de operator de date cu caracter personal, a datelor cu caracter personal ale persoanelor fizice, transmise la CIP de către persoanele declarante;
9. Restructurarea capitolului “Răspundere şi sancţiuni”, prin înlocuirea Direcției supraveghere cu direcția din cadrul Băncii Naţionale a României care coordonează activitatea CIP.

Modificarea anexelor astfel:

1. Anexa nr. 1 Cerere de acces la CIP: modificarea denumirii și formatului “Fişei de acreditare la CIP a persoanelor autorizate să transmită şi să recepţioneze informaţii privind incidentele de plăţi” în “Cerere de acces la CIP”; modificarea numărului de persoane acreditate de la 5 la 10; includerea utilizatorului generic; eliminarea fax-ului, a semnăturii și ștampilei pentru persoanele acreditate; eliminarea administratorului de parole; crearea posibilității de transmitere la BNR a Cererii de acces la CIP în format electronic, cu condiția ca aceasta să poarte semnătura electronică calificată a conducătorului persoanei declarante;
2. Anexa nr. 2 Fluxul informaţional al Centralei Incidentelor de Plăţi: includerea altor entități rezidente și nerezidente; eliminarea altor instituţii ale statului cu atribuţii de supraveghere şi control;
3. Anexa nr. 3 Cerere de înscriere a refuzului bancar: includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora; eliminarea codului de identificare al beneficiarului; reformularea motivului de refuz poprire sau alte măsuri de indisponibilizare instituite pe cont de către o autoritate a statului astfel: poprire sau alte măsuri de indisponibilizare, conform legii; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit; inserarea unui nou paragraf privind suspendarea sau reactivarea înregistrării unui incident de plată în baza unei hotărâri judecătoreşti executorii;
4. Anexa nr. 4 Somația: eliminarea precizărilor referitoare la modalităţile de aplicare a legilor şi a reglementărilor BNR în vigoare și a semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
5. Anexa nr. 5 Formular de suspendare/reluare a interdicţiei bancare, suspendare/reactivare a înregistrării privind incidentele de plăți: completarea cu suspendarea/reactivarea înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit; crearea Cererilor de suspendare/reactivare a înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie sau bilet la ordin;
6. Anexa nr. 6 Cerere de anulare a incidentului de plată: includerea codului de identificare fiscală pentru obligatul la plată, eliminarea codului de identificare al beneficiarului și a semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
7. Anexa nr. 7 Notificarea CIP privind interdicţia bancară/incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie sau bilet la ordin: includerea incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora;
8. Anexa nr. 8 Notificarea CIP privind suspendarea/reluarea interdicţiei bancare, suspendarea/reactivarea înregistrării privind incidentele de plăți: completarea cu suspendarea/reactivarea înregistrării incidentelor de plăți minore cu cec și a incidentelor de plăți cu cambie și bilet la ordin; includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora;
9. Anexa nr. 9 Cerere de consultare: includerea altor entități rezidente și nerezidente și a codului de identificare fiscală aferent acestora; eliminarea consultării în numele instituției de credit; modificarea textului “consultare în numele clientului” astfel: “consultare în numele clientului instituției de credit unde acesta are cont curent deschis”; eliminarea semnăturii și ștampilei persoanei desemnate din cadrul instituţiei de credit;
10. Anexa nr. 12 Lista informaţiilor înregistrate în baza de date a CIP ce pot fi rectificate: includerea codului de identificare fiscală pentru obligatul la plată pentru incidentele de plăți minore cu cec și incidentele de plăți cu cambie și bilet la ordin; eliminarea codului de identificare al beneficiarului; completare cu interzicerea modificării seriei şi a numărului cecului/cambiei/biletului la ordin pentru incidentele de plăți a căror înregistrare a fost suspendată/reactivată.

Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ

Proiectul de ordin reglementează forma şi conținutul formularelor de raportare privind informațiile referitoare la persoanele cu venituri ridicate din cadrul instituțiilor de credit, respectiv persoanele care beneficiază de o remunerație totală de cel puțin 1 milion de euro în exercițiul financiar raportat și modalitatea de transmitere a acestor informații de către instituțiile de credit către Banca Națională a României.

Prima raportare efectuată potrivit proiectului de ordin se va realiza în anul 2023 pentru informațiile aferente remunerațiilor acordate pentru activitatea profesională desfășurată în anul 2022.

Principalele prevederi ale proiectului de ordin vizează:

1. stabilirea sferei instituțiilor cărora le revine obligația de a transmite informații către BNR cu privire la persoanele cu venituri ridicate,
2. conținutul formularelor de raportare,
3. termenele de raportare,
4. reguli de validare a informațiilor cuprinse în formularele de raportare,
5. sistemul informatic prin care informațiile sunt transmise către BNR.

Proiectul de Normă pentru modificarea și completarea Normei nr. 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare și a Normei nr. 3/2005 privind funcționarea pieței valutare interbancare vizează următoarele modificări:

• includerea obligației pentru participanţii pe piaţa monetară interbancară, respectiv pe piaţa valutară interbancară, de a reglementa prin norme proprii proceduri de asigurare a continuității activității de tranzacționare;
• includerea obligației pentru participanţii pe piaţa monetară interbancară de a implementa un cadru adecvat pentru derularea activității, care să conțină măsuri pentru organizarea activității de tranzacționare în spații securizate la sediile instituțiilor de credit;
• reglementarea posibilității de a desfășura activitatea de tranzacționare pe piaţa monetară interbancară, respectiv pe piaţa valutară interbancară, în alte spații decât cele prevăzute la sediile instituțiilor de credit participante, unui număr limitat de salariați, care nu poate depăși un procent de 50% din numărul total de salariați implicați în activitatea de tranzacționare, prin intermediul sistemului electronic de tranzacționare, accesat remote utilizând rețeaua securizată VPN;
• posibilitatea de a implementa măsurile de relocare a activității de tranzacționare în situații excepționale, potrivit procedurilor de asigurare a continuității activității, în alte spaţii decât cele prevăzute la sediile instituțiilor de credit, cu notificarea Băncii Naționale a României - Direcția Operațiuni de piață;
• actualizarea prevederilor art.14 privind regimul sancționator din Norma nr.3/2005 în sensul eliminării trimiterii existente la Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, în prezent abrogată, fiind făcută referire la prevederile art.57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

Prin prezentul proiect de regulament se asigură întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit, impunerea unei cerințe minime de lichiditate și întărirea regimului de supraveghere pentru instituțiile financiare nebancare (IFN) a căror activitate include emiterea de garanții sau/și asumarea de angajamente de garantare.

Demersul de modificare a fost inițiat ca urmare a constatărilor din practica de supraveghere a unor expuneri disproporționate asumate de IFN în raport cu fondurile proprii ale acestora.

În acest context, proiectul de regulament propune:

1. Măsuri pentru întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit
1. majorarea cerinței privind nivelul capitalului social aplicabil IFN care emit garanții/angajamente de garantare de la echivalentul în lei a 200.000 EUR la echivalentul în lei a 3.000.000 EUR;
2. cumularea cerințelor de capital pentru IFN care emit de garanții/angajamente de garantare și desfășoară și alte tipuri de activități de creditare;
3. introducerea unui indicator de solvabilitate pentru IFN înregistrate în Registrul special de minim 8%, determinat prin raportarea fondurilor proprii la expunerea totală ponderată la riscul de credit al contrapartidei;
4. plafonarea expunerilor mari față de un singur debitor la 25% din valoarea fondurilor proprii pentru IFN înregistrate în Registrul special.
2. Măsuri în domeniul lichidității pentru IFN-urile înregistrate în Registrul special
1. introducerea unui indicator de lichiditate imediată, care reglementează cerința ca ieșirile de numerar înregistrate într-o perioadă de 30 de zile să fie acoperite de intrările de numerar aferente aceleiași perioade.
3. Măsuri pentru întărirea regimului de supraveghere
1. introducerea unui criteriu pentru înscrierea în Registrul special a IFN care emit garanții/angajamente de garantare concomitent cu intrarea acestora în supravegherea prudențială exercitată de BNR.

În plus, au fost necesare unele ajustări/completări care vizează obligațiile de raportare (termene, mod de transmitere și formulare), condițiile pentru eligibilitatea elementelor care intră în componența fondurilor proprii, procedura de notificare a modificării obiectului de activitate în scopul includerii/excluderii activității de emitere de garanții/asumare de angajamente, alinierea terminologiei la cea utilizată de IFRS și cea din sectorul bancar.

Prevederile regulamentare vor intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, IFN-urile dispunând de o perioadă de 90 de zile pentru a se conforma la noile cerințe.

Pe perioada tranzitorie, IFN-urile pot emite garanții/angajamente de garantare numai dacă este asigurată nedeteriorarea indicatorului de solvabilitate (în cazul IFN care nu îndeplinesc nivelul minim de 8%), respectiv menținerea acestuia la nivelul de minim 8% (în cazul IFN care îndeplinesc deja cerința privind nivelul minim al indicatorului de solvabilitate).

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Proiectul de ordin are drept obiectiv transpunerea în cadrul reglementărilor contabile aplicabile entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale a prevederilor Directivei (UE) 2021/2101 a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2021 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce priveşte prezentarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informaţii privind impozitul pe profit.
   Proiectul de ordin este prevăzut a se aplica începând cu data de 01.01.2023.

2. Principalele prevederi ale proiectului de ordin:

   Proiectul de ordin instituie obligații pentru entitățile care intră în aria de reglementare a băncii centrale, în situația în care acestea sunt:

   1. întreprinderi-mamă de cel mai înalt rang la nivelul UE, respectiv întreprinderi care întocmesc situațiile financiare consolidate ale celui mai mare grup din care fac parte;
   2. întreprinderi care nu fac parte dintr-un grup;
   3. filialele mari și mijlocii¹care sunt controlate de către o întreprindere-mamă de cel mai înalt rang, care nu intră sub incidența legislației unui stat membru și
   4. sucursalele care au o cifră de afaceri mai mare decât pragul stabilit pentru entitățile mici1, înființate pe teritoriul României de întreprinderi care nu intră sub incidența legislației unui stat membru.

Prin prezentul proiect de regulament (i) se aduc clarificări în legătură cu evaluarea acționariatului la înscrierea unei instituții financiare nebancare în Registrul general, respectiv Registrul special și (ii) se amendează criteriile de înscriere în Registrul special pentru instituțiile financiare nebancare ce desfășoară activitate de emitere garanții.

Astfel, au fost aduse următoarele modificări:

1. a fost definit acționarul ca fiind persoana fizică sau persoana juridică, ce deține direct o participație la capitalul social al unei entități, și au fost făcute amendamentele necesare pentru a clarifica faptul că toate cerințele aplicabile acționarilor pentru înscrierea în Registrul general se referă la acționarii direcți;
2. a fost clarificată modalitatea în care se realizează evaluarea acționarilor în cadrul procesului de înscriere a instituțiilor financiare nebancare în Registrul special, sens în care: (i) a fost clarificat temeiul legal pe baza căruia se realizează evaluarea calității acționarilor semnificativi, respectiv art. 5 din Legea nr. 93/2009 și (ii) au fost clarificate criteriile de evaluare aplicabile, respectiv cele prevăzute de art. 16 din Legea nr. 93/2009;
3. a fost reformulat art. 26 alin. (1) lit. e) din Regulamentul BNR nr. 20/2009 astfel încât instituțiile financiare nebancare ce desfășoară activitate de emitere de garanții și care înregistrează valori negative ale capitalurilor proprii să fie înscrise în Registrul special.

Potrivit proiectului, aceste modificări urmează să opereze de la data publicării acestuia în Monitorul Oficial al României, cu excepția propunerilor de la lit. c), care vizează actualizarea criteriilor pentru înscrierea în Registrul special, ce urmează să se aplice începând cu trimestrul IV al anului 2022, modificarea urmând să fie evidențiată în raportările transmise de IFN în luna ianuarie 2023 (în termen de 25 de zile de la încheierea trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea).

Termenul de aplicare a fost stabilit astfel încât să permită efectuarea ajustărilor necesare ale sistemelor de raportări ale IFN și ale Sistemului de raportări directe către BNR (RAPDIR) legate de evaluarea îndeplinirii noilor criterii.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Ca urmare a ivirii unor dificultăți de aplicare în practică a unora dintre prevederile cadrului de reglementare secundară aplicabil instituțiilor a rezultat necesitatea elaborării prezentului proiect de regulament ce are ca scop îmbunătățirea cadrului de reglementare în ceea ce privește evaluarea semnificației instituțiilor de credit, evaluarea adecvării membrilor organului de conducere și al persoanelor care dețin-funcții cheie, statuarea numărului minim de membri independenți în funcție de semnificația instituțiilor de credit, aprobarea persoanelor desemnate ca membri ai organelor de conducere la nivelul băncilor cooperatiste afiliate acestora.

2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

   Prin proiectul de regulament se aduc modificări Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit constând în:

   • exceptarea instituţiilor de credit de tip G-SII şi de tip O-SII de la realizarea evaluării semnificației și a transmiterii acesteia către BNR- Direcția Supraveghere;
   • modificarea prevederilor aferente cerinței privind experiența practică și profesională pe care trebuie să o dețină membrii organului de conducere și persoanele care dețin funcții-cheie pentru a fi considerată suficientă;
   • statuarea în clar a numărului minim de membri independenți ai organului de conducere în funcția sa de supraveghere pentru instituțiile de credit semnificative de tip G-SII sau O-SII, instituțiile de credit semnificative altele decât cele de tip G-SII sau O-SII, precum și pentru instituțiile de credit care nu sunt semnificative;
   • statuarea în clar a faptului că, pentru persoanele care dețin funcții-cheie, Anexa nr.8 să poată fi semnată la nivelul organului de conducere în funcţia sa executivă;
   • menționarea, în cadrul Anexei nr. 8 referitoare la documentele și informațiile ce trebuie transmise în cazul evaluării, şi a persoanelor care dețin funcții-cheie, având în vedere că și acestea trebuie să completeze anexa respectivă;
     Prin proiectul de regulament se aduc modificări Regulamentului BNR nr. 12/2020 privind autorizarea instituțiilor de credit și modificările în situația acestora constând în:
   • statuarea în clar a competenței de aprobare în sarcina casei centrale a persoanelor membre ale organului de conducere al cooperativelor de credit în cazul autorizării cooperativelor de credit care se afiliază la o casă centrală deja autorizată, al modificărilor în situația cooperativelor de credit referitoare la persoanele desemnate ca membri ai organelor de conducere, precum și în cazul fuziunii/divizării cooperativelor de credit.

I. Proiectul de modificare a Ordinului BNR nr.6/2015 are drept obiectiv excluderea instituțiilor financiare nebancare din aria de aplicare a reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, ca urmare a faptului că potrivit prevederilor Ordinului BNR nr. 8/2019 privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară de către instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile financiare nebancare vor ţine evidenţa contabilă în conformitate cu tratamentele prevăzute de IFRS și vor întocmi și publica, potrivit legii, situaţii financiare anuale individuale în conformitate cu IFRS, începând cu data de 1 ianuarie 2023. De asemenea, alte obiective ale proiectului de ordin sunt actualizarea prevederilor aplicabile Fondului de garantare a depozitelor bancare și introducerea schemelor de garantare a depozitelor în sfera de aplicare a reglementărilor contabile emise de banca centrală, în concordanță cu cadrul legislativ specific în vigoare ¹, precum și actualizarea acelor prevederi care vizează aspecte similare celor aplicabile operatorilor economici, cu scopul de a asigura un tratament contabil unitar.

II. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

La elaborarea acestui proiect de ordin au fost avute în vedere, în principal, următoarele aspecte:

• abrogarea prevederilor ce vizează contabilizarea activităților de creditare specifice desfășurate de instituțiile financiare nebancare și actualizarea prevederilor aplicabile celorlalte categorii de instituții care rămân în continuare în aria reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;
• actualizarea conturilor și a conținutului conturilor prevăzute de Planul de conturi în sensul eliminării conturilor specifice instituțiilor financiare nebancare și modificarea denumirii și/sau a conținutului celor care sunt în continuare utilizate de celelalte categorii de instituții, pecum și actualizarea exemplelor de corespondență a planului de conturi cu formatul bilanțului și contului de profit și pierdere aplicabile instituțiilor;
• includerea în sfera de aplicare a reglementărilor contabile emise de BNR și a altor scheme de garantare a depozitelor, înființate potrivit Legii nr. 311/2015;
• actualizarea planului de conturi și a conținutului conturilor specifice Fondului și schemelor de garantare, în concordanță cu cadrul legislativ specific în vigoare;
• o actualizarea formatului bilanțului și contului de profit și pierdere, aplicabile Fondului;
• o completarea reglementării cu exemple de prezentare a situației fluxurilor de trezorerie, aplicabile Fondului și schemelor de garantare a depozitelor;
• o introducerea formularelor privind bilanţul și contul de profit şi pierdere aplicabile schemelor de garantare a depozitelor și a exemplelor de corespondență a acestora cu planul de conturi, aplicabile schemelor de garantare a depozitelor;
• o actualizarea reglementărilor contabile prin coroborarea cu modificările aduse legislației aplicabile agenților economici².