Prin proiectul Regulamentului pentru modificarea Regulamentului BNR nr. 4/2019 privind instituțiile de plată și furnizorii specializați în servicii de informare cu privire la conturi se asigură întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit prin impunerea unor cerințe instituțiilor de plată care acordă credite legate de serviciile de plată.

Demersul de modificare a fost inițiat ca urmare a constatărilor din practica de autorizare a instituțiilor de plată derulată la nivelul BNR unde au fost întâlnite recurent modele de afaceri axate pe acordarea de credite legate de serviciile de plată de societăți ce dețineau deja calitatea de instituție financiară nebancară (IFN) printr-o migrare a activității de creditare derulate în calitate de IFN la o creditare pusă în legătură cu serviciile de plată. Această practică presupune asumarea unor expuneri disproporționate ale instituțiilor de plată în raport cu fondurile proprii ale acestora, având în vedere că metodele de determinare a cerințelor de fonduri proprii pentru instituțiile de plată nu surprind riscul de credit, fiind determinate prin metode specifice riscului operațional (specific serviciilor de plată).

În acest context, proiectul de regulament propune:

Măsuri pentru întărirea cadrului de reglementare a riscului de credit prin introducerea unei cerințe pentru instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată de a menține un nivel al fondurilor proprii care să acopere, în orice moment, în plus față de necesarul de fonduri proprii aferent serviciilor de plată, calculat prin utilizarea uneia dintre cele 3 metode prevăzute de regulament, cel puțin 8% din expunerea totală ponderată la risc a instituției de plată. Astfel, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată își determină necesarul de fonduri proprii prin însumarea necesarului de fonduri proprii aferent serviciilor de plată, determinat potrivit metodei selectate prevăzute în regulament, și a necesarului de fonduri proprii pentru acoperirea riscului de credit aferent creditării auxiliare serviciilor de plată.

Pentru a preveni arbitrajul de reglementare, plecând de la principiul „same activity, same risk, same regulation”, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată vor utiliza prevederile si metodologia de determinare a valorii expunerii, expunerii nete, precum și a expunerii totale ponderate la risc aplicabile IFN, potrivit Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.

În plus, au fost efectuate unele ajustări/completări corelative, pentru scopuri de claritate, precum și pentru alinierea terminologiei la cea utilizată de sectorul IFN.

Prevederile regulamentare vor intra în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, instituțiile de plată care acordă credite legate de serviciile de plată dispunând de o perioadă de cel mult 6 luni pentru a se conforma la noile cerințe.

1. Obiectivul general şi motivele elaborării actului normativ:

   Proiectul de ordin are drept obiectiv transpunerea în cadrul reglementărilor contabile aplicabile entităților care intră în aria de reglementare contabilă a băncii centrale a prevederilor Directivei europene în ceea ce privește raportarea privind durabilitatea de către întreprinderi (CSRD). Intrarea în vigoare a prevederilor proiectului de ordin se va face gradual, începând cu situațiile financiare aferente exercițiului financiar al anului:

   1. 2024 – pentru entitățile mari (inclusiv societățile-mamă ale unui grup mare) care au peste 500 de angajați;
   2. 2025 – pentru entitățile mari (inclusiv societățile-mamă ale unui grup mare), altele decât cele menționate la lit. a) de mai sus;
   3. 2026 – pentru entitățile mici și mijlocii cotate,
      – pentru entitățile mici și mijlocii necotate care au peste 500 de angajați (inclusiv societățile-mamă ale grupurilor mici și mijlocii care au peste 500 de angajați la nivel de grup) și
      – pentru instituțiile mici și cu un grad redus de complexitate cu condiția să fie entități mari sau mici și mijlocii cotate sau să aibă peste 500 de angajați;
   4. 2028 – pentru filialele și sucursalele entităților din țări terțe, care intră în aria de aplicabilitate a proiectului de ordin.
2. Principalele aspecte avute în vedere la elaborarea proiectului de ordin:

   Proiectul de ordin instituie obligația (la nivel individual sau la nivel de grup) pentru anumite categorii de entități din sfera de reglementare contabilă a băncii centrale de a publica informații privind durabilitatea referitoare la impactul activității entității/grupului asupra aspectelor de durabilitate (factori de mediu, factori sociali și care privesc drepturile omului și factori de guvernanţă) și modul în care aspectele de durabilitate afectează dezvoltarea, poziția financiară și performanța entității/grupului.

   Raportarea privind durabilitatea va înlocui declarația nefinanciară, care potrivit cadrului actual de reglementare este întocmită de toate entitățile din sfera de reglementare contabilă a băncii centrale care au peste 500 de angajați (la nivel individual sau la nivel de grup).

   În aria de aplicabilitate a proiectului de ordin, intră următoarele categorii de entități (stabilite în funcție de anumite criterii de mărime ):

   • entitățile mari – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • societățile-mamă ale grupurilor mari – publică raportul consolidat al administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel de grup;
   • entitățile mici și mijlocii cotate – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • filialele mari și filialele mici și mijlocii cotate care aparțin unei societăți-mamă dintr-un stat terț care a generat la nivel de grup o cifră de afaceri netă de peste 150 de milioane de EUR în Uniune pentru fiecare dintre ultimele două exerciții financiare consecutive – publică un raport privind durabilitatea la nivel de grup al respectivei societăți-mamă din țara terță;
   • sucursalele entităților din țări terțe – publică un raport privind durabilitatea la nivel de grup sau, dacă nu este cazul, la nivelul individual al întreprinderii din țara terță, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ anumite condiții:
   • entitățile mici și mijlocii necotate care au peste 500 de angajați – publică raportul administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel individual;
   • societățile-mamă ale grupurilor mici și mijlocii care au peste 500 de angajați la nivel de grup – publică raportul consolidat al administratorilor cuprinzând raportarea privind durabilitatea la nivel de grup.

Totodată, proiectul de ordin prevede unele derogări și excepții pentru anumite categorii de entități din aria de aplicabilitate a acestuia.