Comunicat de presă


Balanţa de plăţi şi datoria externă – octombrie 2017

14.12.2017

În perioada ianuarie – octombrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5 302 milioane euro, comparativ cu 2 835 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie 2016; în structură, balanţa bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2 033 milioane euro, respectiv cu 296 milioane euro, balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 274 milioane euro, iar balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 136 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
  ianuarie - octombrie 2016p ianuarie - octombrie 2017p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 64 878 67 713 -2 835 71 066 76 368 -5 302
A. Bunuri şi servicii 58 110 58 965 -855 64 849 67 601 -2 752
a. Bunuri 43 370 50 728 -7 358 47 712 57 103 -9 391
b. Servicii 14 740 8 237 6 503 17 137 10 498 6 639
- servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 2 184 163 2 021 2 429 152 2 277
- transport 4 579 1 562 3 017 5 154 2 079 3 075
- turism - călătorii 1 297 1 568 -271 1 901 2 641 -740
- alte servicii 6 680 4 944 1 736 7 653 5 626 2 027
B. Venituri primare 2 490 6 570 -4 080 2 901 7 277 -4 376
C. Venituri secundare 4 278 2 178 2 100 3 316 1 490 1 826

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 098 milioane euro (comparativ cu 3 482 milioane euro în perioada ianuarie – octombrie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3 439 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 659 milioane euro.

În perioada ianuarie – octombrie 2017, datoria externă totală a crescut cu 1 391 milioane euro.
În structură:

  • datoria externă pe termen lung a însumat 69 559 milioane euro la 31 octombrie 2017 (73,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,1 la sută faţă de 31 decembrie 2016;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2017 nivelul de 24 742 milioane euro (26,2 la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,3 la sută faţă de 31 decembrie 2016.
Datoria externă şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
  Datoria externă Serviciul datoriei externe, 10 luni 2017p
Sold la 31.12.2016p Sold la 31.10.2017p
I. Datoria externă pe termen lung 69 645 69 559 14 257
I.1. Datoria publică 32 299 33 745 4 167
I.1.1. Datoria publică directă 31 752 33 287 4 083
I.1.2. Datoria garantată public 547 458 84
I.2. Datoria negarantată public,
     din care:
36 091 34 625 10 063
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 3 637 3 082 1 209
I.3. Datoria autorităţii monetare,
     din care:
1 255 1 189 27
I.3.1. Alocări de DST de la FMI 1 255 1 189 27
II. Datoria externă pe termen scurt 23 265 24 742 42 830e
Total datorie externă (I+II) 92 910 94 301 57 087

e) date estimate
p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 22,0 la sută în perioada ianuarie – octombrie 2017, comparativ cu 30,0 la sută în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2017 a fost de 5,6 luni, faţă de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2017 a fost de 88,5 la sută, comparativ cu 90,5 la sută la 31 decembrie 2016.

Precizări metodologice

  1. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005, se regăsesc în Baza de date interactivă.
  2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Principalele deosebiri dintre BPM6 şi versiunea anterioară a manualului, BPM5 se regăsesc în documentul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR.
  3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    1. 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2. 3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    3. 3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
    4. 3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
  4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  5. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi - calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  8. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.