Caiete de studii

în format EPUB


  • Caiet de studii nr.49/ 2019
    Prognoza „marii“ recesiuni și a „slabei“ reveniri – rezultate pe baza unei suite de modele neliniare pentru România și zona euro
    Anca Gălățescu, Vincent Labhard (ECB)
    Această lucrare are ca scop evaluarea performanței predictive a unei suite de specificații neliniare bazate pe modele cu un singur indicator pentru prognoza PIB și a principalelor componente de cheltuieli pentru România și zona euro în jurul perioadei de minim a „marii“ recesiuni și a revenirii care a urmat. Rezultatele arată că în cazul ambelor entități și intervale de timp, suita de modele neliniare ar fi oferit semnale adecvate asupra evoluțiilor viitoare, acordând timp suplimentar pentru fundamentarea prognozelor. Lucrarea arată că atât în termenii unor semnale timpurii asupra evoluțiilor viitoare, cât și ai performanței predictive în general, avantajul modelelor neliniare ar fi fost considerabil în special în cazul zonei euro și pentru „marea“ recesiune.
    application/epub+zip 12 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.48/ 2017
    Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții
    Valentin Lazea (coordonator)
    Lucrarea de față își propune investigarea cauzelor nivelului redus al intermedierii financiare în România, identificarea principalelor obstacole în calea majorării sustenabile a valorii indicatorului și conturarea unor posibile soluții pentru depășirea acestora. În acest scop, sunt examinați o serie de factori cu impact nefavorabil asupra evoluției intermedierii financiare, care se manifestă pe plan international (fiind abordate fenomenele de redresare economică fără suportul creditării, de reducere a ratei creditelor neperformante și de dezintermediere bancară transfrontalieră) sau care sunt de natură autohtonă (de la apelul foarte facil al firmelor la legea insolvenței la carențe ale băncilor în pregătirea personalului propriu ori la caracteristici ale sectorului gospodăriilor care limitează accesul acestora la credite). Depășirea unor astfel de obstacole structurale presupune implicarea mai multor instituții ale statului, vizând în principal ajustări la nivelul cadrului legislativ și al implementării acestuia, precum și creșterea gradului de educație financiară a populației.
    application/x-zip-compressed 6 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.47/ 2017
    Estimarea primei de risc la termen incluse în randamentele titlurilor de stat
    Cătălin Bodea, Răzvan Radu
    Lucrarea are drept scop descompunerea randamentelor titlurilor de stat în lei în două componente: una reflectând așteptările pieței privind evoluția viitoare a ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, iar cealaltă, compensația pentru risc (prima de risc la termen) solicitată de investitori. În acest scop, este utilizat un model de structură la termen a ratelor dobânzilor gaussian de tip afin, cu factori latenți. Rezultatele estimărilor indică faptul că scăderea randamentelor începând cu anul 2011 s-a datorat predominant ajustării descendente a așteptărilor privind evoluția ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, pe fondul consolidării procesului de dezinflație și al reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Compresia primei de risc la termen a avut o contribuție mai importantă în cazul maturităților lungi. Pe scadența de 10 ani, aceasta se situa la aproximativ 300 puncte de bază în 2011, pentru ca începând din a doua parte a anului 2014 și până în prezent să oscileze în intervalul 100-200 puncte de bază. Ajustarea descendentă s-a datorat atât factorilor fundamentali, cât și unor schimbări cu caracter structural ale pieței, iar oscilațiile din ultimii ani au reflectat cu precădere corelația cu prima la termen pentru obligațiunile emise de Trezoreria SUA; intensitatea acestei legături a fost însă variabilă în timp.
    application/x-zip-compressed 3 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.46/ 2017
    Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României
    Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
    Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei. Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
    application/x-zip-compressed 8 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.45/ 2016
    R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
    Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
    Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
    application/x-zip-compressed 13 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.44/ 2016
    Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul 2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale) ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei, dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor. Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului. Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată.
    application/x-zip-compressed 5 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.43/ 2016
    Construirea unui indicator agregat al condițiilor de afaceri pentru România
    Andra Smădu, Irina Stanciu, Andrei Tănase
    În această lucrare estimăm un indicator agregat zilnic al condițiilor de afaceri pentru România folosind un set informativ compus din serii disponibile cu diferite frecvențe. Metodologia are la bază extragerea unui factor comun dinamic care sintetizează în timp real informațiile ce privesc diferite aspecte ale economiei, precum percepția riscului suveran, condiții ale pieței muncii, încrederea investitorilor sau dinamica cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul. Structura flexibilă a modelului permite extinderea acestuia într-un cadru care acoperă economiile mici și deschise. Prin gradul ridicat de corelație cu evoluția trimestrială a PIB și sintetizarea condițiilor economice curente, indicatorul își dovedește utilitatea în prognoza pe termen scurt a dinamicii PIB, cu precădere în cadrul exercițiilor trimestriale de prognoză a inflației efectuate de către o bancă centrală.
    application/x-zip-compressed 3 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.42/ 2016
    După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste
    Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
    Studiul investighează modificările structurale din economia României din perioada 1994-2014, având principal suport bilanțurile și conturile de rezultate ale tuturor companiilor care au funcționat în respectivul interval. Studiul arată că schimbările din economie au fost semnificative și alerte, cu rezultate favorabile la nivel de ansamblu, dar cu nuanțe importante când sunt analizate în detaliu. Sunt surprinse principalele dezechilibre acumulate în cele două decenii la nivelul firmelor, formulându-se eventuale propuneri de acțiune. În primul rând, economia trebuie să se recapitalizeze. Tiparul de finanțare a firmelor s-a schimbat semnificativ, iar direcția nu o considerăm sustenabilă. Finanțarea prin capitaluri proprii a fost înlocuită într-o mare măsură de cea prin datorii, astfel că gradul de îndatorare a ajuns printre cele mai ridicate din UE. În al doilea rând, intrarea și ieșirea firmelor din piață trebuie să se realizeze și mai facil. Deși numărul firmelor s-a dublat în ultimii 20 de ani, acest număr raportat la mia de locuitori are cea mai mică valoare din UE. Este nevoie de firme start-up pentru dinamizarea economiei, dar și pentru reîntinerirea acesteia (majoritatea firmelor din România fiind trecute de prima tinerețe). În paralel, ieșirea mai facilă și rapidă din piață va îmbunătăți calitatea spiritului antreprenorial (ceea ce este o necesitate; de exemplu, aproape jumătate din firme au capitaluri proprii negative). În al treilea rând, accentul trebuie să fie pus pe dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere. O asemenea dezvoltare a fost relativ modestă în ultimele decenii. Contribuția firmelor din sectoarele medium high-tech și high-tech la producerea valorii adăugate brute din economie a fost mai mare în anul 1994 comparativ cu anul 2014. În al patrulea rând, autoritățile cu atribuții fiscale trebuie să-și îmbunătățească activitatea. Firmele percep nivelul ridicat al fiscalității ca fiind cea mai presantă problemă cu care se confruntă. În paralel, autoritățile fiscale trebuie să investigheze în ce măsură două categorii de cheltuieli identificate în analiză au legătură cu buna desfășurare a activității firmelor sau sunt consecința unui comportament îndreptat excesiv către optimizare fiscală. În al cincilea rând, gradul mare de polarizare și eterogeneitate trebuie să scadă. Dezvoltarea trebuie să fie mai inclusivă și în rândul firmelor. Gradul de eterogeneitate a crescut atât la nivel agregat, cât și în plan teritorial. Există un singur pol de putere economică (București), fără să putem constata în cele două decenii de analiză detașarea unui pol secund de putere. Mai mult, firmele din județele aflate în jumătatea inferioară a clasamentului economic nu au reușit să-și amelioreze simțitor performanțele pe parcursul celor două decenii. În al șaselea rând, politicile care discriminează pozitiv anumite categorii de firme trebuie revizuite. Aceste politici trebuie să devină neutrale în ceea ce privește IMM față de corporații, respectiv în ceea ce privește firmele cu capital majoritar străin față de firme cu capital majoritar autohton. În al șaptelea rând, atipiile din economie trebuie diminuate. Ne referim în special la trei tipologii de atipii: firme care raportează un număr de salariați egal cu zero, companii cu cifră de afaceri zero și firme care au capitaluri proprii negative.
    application/x-zip-compressed 11 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.41/ 2016
    Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada postcriză?
    Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
    Relația inversă dintre inflație și șomaj sau curba Phillips, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, reprezintă un element fundamental în explicarea mecanismului de stabilire a prețurilor. După declanșarea crizei însă, modelele macroeconomice fundamentate astfel au subestimat în mod constant evoluția prețurilor, posibil în contextul creșterii șomajului structural, dar și al slăbirii intensității relației. Un fenomen similar a avut loc și în România, unde criza economică și financiară a condus la pierderea unui număr însemnat de locuri de muncă, inflația rămânând totuși relativ ridicată. Prin urmare, ne-am propus în această lucrare să estimăm o formă redusă a curbei Phillips, nu doar pentru a testa validitatea și intensitatea relației, ci și pentru a obține o estimare a șomajului structural în România – motiv pentru care am optat pentru modelul „triunghiular” care stă la baza estimărilor privind rata naturală a șomajului realizate de instituții internaționale precum OCDE, FMI sau CE. Specificația aleasă, care include gap-ul de șomaj, șocuri de ofertă și așteptări adaptive, s-a dovedit potrivită în a surprinde traiectoria inflației în România. De asemenea, estimările noastre validează empiric relația inversă dintre inflație și gap-ul șomajului și, în plus, arată o extindere a șomajului structural începând cu anul 2011, tendință relevată și de indicatorii calitativi – creșterea șomajului pe termen lung și scăderea eficienței procesului de identificare a locului de muncă, respectiv a candidatului potrivit. Totuși, este posibil să fi avut loc și o slăbire a intensității relației, în condițiile unei rigidități relativ ridicate la scădere a salariilor, dar și a creșterii importanței evoluțiilor externe în politica de preț a companiilor, în contextul globalizării. Astfel, un simplu exercițiu empiric de relaxare a ipotezei de liniaritate în modelul utilizat de noi relevă conturarea unei tendințe de aplatizare a curbei Phillips începând cu anul 2007, însă demersul este unul preliminar, dată fiind dimensiunea redusă a eșantionului, care acoperă, deocamdată, un singur ciclu complet.
    application/x-zip-compressed 2 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.40/ 2015
    Experiențe internaționale privind utilizarea bazelor de date referitoare la Centrala Riscului de Credit și la Centrala Incidentelor de Plăți
    Gabriela Toma, Georgiana Grădinariu, Alina Sîrbu, Mariana Popescu, Gabriela Zainea, Diana Ardelean, Ramona Iancu, Andreea Ghinea, Daniela Radovici, Daniela Stancu
    i) Registrele centrale de credit – sisteme publice de raportare și de gestionare a informațiilor de credit; ii) Studiu comparativ privind sistemele de gestionare a refuzurilor bancare cu instrumente de plată de debit; iii) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Riscului de Credit (CRC); iv) Utilizarea informațiilor din baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți (CIP)
    application/x-zip-compressed 7 MB, Descarcă