- Caiet de studii nr.59/ 2022
Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității. Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare, dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare), prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale, folosind și date granulare pe bănci.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.58/ 2022
Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
Lucian Croitoru
Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost
întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în
România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria.
Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații,
nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu
sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit
în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările
cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au
reușit.
Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/
eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a
crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii
pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri
și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema
centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină
în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc
rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care
se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le
primească cu mai mare deschidere și interes.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.57/ 2021
Prognoze în timp real ale creșterii economice
Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice (modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian, ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.56/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte
dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur
al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire
de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost
individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost
determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum
și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei
centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație.
În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de
acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei,
și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la:
aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum
și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich,
Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a
Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea
surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la
Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul
de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și
„ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste.
Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la
finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a
acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă,
în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare
au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă,
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a
înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și
internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii
regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944)
cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea
activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”,
renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României
(Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea
metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv
al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la
achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.55/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din 1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR. Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945. Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete de la Sinaia și Tismana.
3 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.54/ 2021
Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv. Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor sectoare bancare din cadrul UE.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.53/ 2021
Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
Lucian Croitoru
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.52/ 2020
O evaluare a PIB potențial pentru România
Andrei Tănase, Georgiana Pleșa
Această lucrare vizează estimarea dinamicii PIB potențial pentru România în perioada 2000-2019. Evaluarea acestui indicator neobservabil este o problemă complexă în orice economie, cu atât mai mult în economiile emergente, aflate într-un proces continuu de transformări structurale. Metodologia este constituită pe baza unui filtru multivariat, pornind de la funcția de producție, dar care ia în considerare și interacțiunile sugerate de teoria economică ale PIB cu variabile precum inflația sau rata șomajului. Ca orice estimare a PIB potențial, și aceasta este însoțită de un anumit grad de incertitudine, mai ridicat cu precădere în perioadele recente, pentru care rezultate precise pot fi obținute doar după stabilizarea datelor statistice publicate inițial şi încorporarea noilor informații apărute în timp. Evaluările indică o redresare graduală a traiectoriei PIB potențial în perioada ulterioară desfășurării crizei financiare internaționale. Deși analiza nu include anul 2020, se poate spune că pe parcursul acestui an economia a suferit un șoc major (inclusiv din perspectiva escaladării incertitudinii), pe fondul pandemiei COVID-19, care a afectat marea majoritate a sectoarelor de activitate, cu implicații adverse și asupra potențialului productiv al economiei.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.51/ 2020
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1880-1928
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1880-1928) reprezintă prima
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1880-1928 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, care a rămas aceeași pe durata întregului interval, respectiv 0,3226 g aur cu
titlul de 900/1000. Această constantă a istoriei noastre monetare s-a menținut în
pofida schimbării sistemului monetar (de la cel bimetalist la cel monometalist‑aur,
1890‑1892) sau a dificultăților din timpul Primului Război Mondial, când a fost
suspendată convertibilitatea leului (1917) și cea mai mare parte a stocului nostru
de aur a fost confiscată de autoritățile bolșevice (1918).
Nivelul valoric al stocului de aur la data de 31 decembrie a fiecărui an, din 1881 până
în 1928, se regăsește în seria de date ce constituie coloana vertebrală a cercetării de
față. Întrucât datele conservate de sursele istorice n-au oferit însă răspunsuri directe
întrebărilor formulate în prezent, întocmirea seriei de date a presupus elaborarea unui
set de reguli unificatoare, care au alcătuit metodologia de lucru, prezentată într-o
secțiune separată a lucrării de față.
Fără să ignore bornele cronologice tradiționale, lucrarea se concentrează asupra
reperelor temporale semnificative pentru istoria noastră monetară, fiind elaborată
din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu fenomene și evenimente ale istoriei naționale, de la
fenomenul agio și crizele din 1894, 1899, 1907 și 1912 la taxa vamală în aur din 1915
și 1916 pentru exportul produselor agricole, de la finanțarea efortului de război
de către Banca Națională și tratativele diplomatice postbelice pentru recuperarea
aurului depozitat în străinătate la organizarea producției de metale prețioase a
României întregite.
4 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.50/ 2020
Implementarea amortizorului anticiclic de capital (CCyB) în România
Alexie Alupoaiei, Matei Kubinschi, Luminița Tatarici, Alina Zaharia
Comportamentul prociclic al sistemului financiar a fost identificat drept o sursă importantă de risc sistemic care a contribuit la amplificarea efectelor negative ale crizei financiare globale din anul 2008. Prin urmare, limitarea episoadelor de creștere excesivă a creditării a devenit un obiectiv central în definirea cadrului politicii macroprudențiale la nivel internațional. Analizând dinamica ciclurilor financiare, decidenții de politici au ajuns la un consens privind necesitatea introducerii unui instrument pentru acumularea unor rezerve de capital în perioadele de expansiune a creditării, care pot fi utilizate în cazul unui episod de contracție pentru a evita întreruperea procesului de intermediere financiară. Pornind de la considerațiile inițiale formulate în cadrul Băncii Reglementelor Internaționale (BRI), experiența implementării amortizorului anticiclic de capital (CCyB) a cunoscut o dezvoltare impresionantă pe măsură ce fiecare autoritate macroprudențială a ajustat metodologia de calibrare pentru a reflecta caracteristicile specifice sectorului financiar pe care îl supraveghează. În acest context, având în vedere faptul că anul 2020 marchează împlinirea unui deceniu*1 de la publicarea cadrului de reglementare Basel III, lucrarea de față realizează o sinteză a implementării instrumentului, atât în România, cât și în alte state membre ale UE, punând accent pe: (i) operaționalizarea cadrului de analiză, (ii) metodologia de implementare a amortizorului anticiclic de capital și (iii) menținerea, reducerea sau eliberarea completă a amortizorului.
6 MB, Descarcă