- Caiet de studii nr.59/ 2022
Determinanții marjelor de dobândă în sectorul bancar românesc și central est-european
Simona Ichim, Angela Pîslaru, Claudia Voicilă
Acest studiu analizează structura profitabilității sectorului bancar românesc, cu accent
asupra determinanților marjelor nete de dobândă, ca principal motor al rentabilității.
Este investigată influența factorilor microeconomici, a celor specifici piețelor bancare,
dar și a celor macroeconomici asupra marjelor nete de dobândă, inclusiv într-un
context mai larg, al băncilor central și est‑europene. În primul rând, este modelată alocarea veniturilor și cheltuielilor pentru obținerea
marjelor de profitabilitate pe linii de afaceri la nivelul specific al sectorului bancar
românesc, cu o abordare inovativă în privința evaluării prețului riscului de credit
atât la un moment în timp (PiT), cât și de-a lungul unui ciclu economic (TtC), aspect
util pentru evaluarea politicilor macroprudențiale. În al doilea rând, sunt evidențiați
determinanții marjei nete de dobândă în România, distinct pentru cele mai
consistente portofolii (creditele ipotecare și cele acordate companiilor nefinanciare),
prin estimări de tip VAR Bayesian. În al treilea rând, studiul extinde analiza principalilor
determinanți ai marjelor de dobândă bancare la nivelul a zece țări din regiunea
centrală și est‑europeană, în perioada ulterioară crizei financiare internaționale,
folosind și date granulare pe bănci.
766 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.58/ 2022
Inflația globală din 2021: prețul unor idei eronate care predomină în societate
Lucian Croitoru
Anul 2021 a fost anul revenirii inflației în țările dezvoltate la niveluri ce nu au mai fost
întâlnite în utimii 35-40 de ani și al accelerării inflației în țările emergente, inclusiv în
România și în alte țări din regiune, cum ar fi Cehia, Polonia și Ungaria.
Revenirea inflației la niveluri peste cele dorite în țările dezvoltate necesită explicații,
nu în ultimul rând pentru a înțelege în ce măsură aceasta are un caracter tranzitoriu
sau nu. Una dintre întrebările adresate se referă la ce anume s-a întâmplat deosebit
în perioada recentă care să fi reușit să ducă la creșterea inflației după ce relaxările
cantitative practicate pentru mai mult de un deceniu urmând crizei din 2008 nu au
reușit.
Explicația pe care o ofer în această introducere se bazează pe o serie de articole/
eseuri publicate în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022, pe măsură ce inflația a
crescut treptat către nivelurile relativ înalte. Prezentul număr al Caietelor de studii
pune la un loc acele eseuri, dintre care unul este chiar o variantă a acestei introduceri
și, într-o anumită proporție, o sinteză a lor. Deși pentru majoritatea articolelor tema
centrală este inflația, articolele oferă în subsidiar analize ale unor idei care predomină
în societate și care pot influența, direct sau indirect, inflația. Ideile respective primesc
rareori atenția cuvenită în epoca noastră. Las menționarea temelor și ariilor la care
se referă aceste idei pentru finalul introducerii care, sper, îl va pregăti pe cititor să le
primească cu mai mare deschidere și interes.
837 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.57/ 2021
Prognoze în timp real ale creșterii economice
Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției
trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul
de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea
densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice
(modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian,
ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul
economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări
structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a
perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții
succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de
conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului
de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate
ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care
s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice
determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de
complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre
ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.56/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte
dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur
al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire
de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost
individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost
determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum
și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei
centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație.
În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de
acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei,
și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la:
aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum
și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich,
Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a
Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea
surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la
Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul
de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și
„ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste.
Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la
finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a
acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă,
în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare
au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă,
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a
înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări,
prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și
internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii
regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944)
cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea
activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”,
renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României
(Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea
metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv
al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la
achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
815 KB, Descarcă
- Caiet de studii nr.55/ 2021
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua
dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea
stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul
2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului
în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din
1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu
anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou
regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR.
Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât
evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur
înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor
aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară
și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această
perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de
puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau
detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice
superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari
cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria
sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945.
Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din
perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea
de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor
mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între
anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea
Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la
declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru
etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării
datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului
aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor
de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete
de la Sinaia și Tismana.
841 KB, Descarcă