Caiete de studii







  • Caiet de studii nr.57/ 2021
    Prognoze în timp real ale creșterii economice
    Marcel Antonio Sandu, Mădălin Viziniuc
    Lucrarea de față propune un cadru de prognoză pe termen scurt a evoluției trimestriale a PIB care încorporează eficient fluxul de informații oferit de calendarul de publicare a indicatorilor cu frecvență lunară. Metodologia presupune combinarea densităților de repartiție generate de o paletă largă de abordări econometrice (modele punte, MIDAS, precum și modele cu factori comuni dinamici și VAR Bayesian, ambele cu frecvențe mixte), strategia fiind potrivită pentru a fi aplicată la nivelul economiilor emergente, unde activitatea este afectată deopotrivă de modificări structurale și de o dimensiune relativ redusă a setului de informații statistice și a perioadei acoperite de acestea. Procesul de evaluare, care a avut în vedere exerciții succesive de prognoză începând cu primul trimestru din 2013 (utilizând versiunea de conturi naționale disponibilă la acel moment), relevă o performanță sporită a cadrului de a anticipa traiectoria creșterii PIB, acesta prezentând, totodată, și o capacitate ridicată de a prelua schimbările de traiectorie ale indicatorilor lunari, trăsătură care s-a dovedit esențială pentru proiecția PIB pe parcursul contracției economice determinate de criza sanitară în 2020. În același timp, se remarcă un grad ridicat de complementaritate a modelelor econometrice utilizate, excluderea oricăruia dintre ele conducând, în linii mari, la o deteriorare a acurateței de prognoză.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.56/ 2021
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada comunistă (1946-1989)
    Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1946-1989) reprezintă a treia parte dintre cele patru ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Spre deosebire de cele două secvențe cronologice anterioare, perioada 1946-1989 nu a mai fost individualizată după criteriul acoperirii legale a leului în aur. Această modificare a fost determinată de schimbările intervenite în rolul aurului pe plan internațional, precum și de măsurile regimului comunist din România care au dus la impunerea economiei centralizate și a restricțiilor severe în privința deținerii aurului de către populație. În consecință, seria de date pentru perioada 1946-1989 nu a mai inclus stocul de acoperire în aur a monedei naționale, dar a avut în vedere evoluția valorică, în lei, și pe cea cantitativă, în kg, a stocului total de aur al BNR, cu detalieri referitoare la: aurul din țară, aflat în tezaurul BNR (lingouri și monede) și în afara acestuia, precum și aurul din străinătate (Banca Reglementelor Internaționale, Banca Angliei, UBS Zurich, Federal Reserve Bank, Eurobank Paris, Banca Națională a Ungariei, Banca Națională a Cehoslovaciei, Banca Națională a Elveției etc.). Datele seriei au rezultat din cercetarea surselor aflate în Arhiva BNR, completate și comparate cu cele din fondul CC al PCR, de la Arhivele Naționale ale României. Printre dificultățile enumerate și explicate în capitolul de metodologie aferent seriei 1946-1989 au fost, pe lângă datele contradictorii, și „ficțiunea” statisticilor întocmite de autoritățile comuniste. Principalul rol al stocului de aur în perioada 1946-1989 a fost acela de a contribui la finanțarea deficitelor balanței de plăți a țării, fapt pentru care creșterea continuă a acestuia caracteristică intervalului 1929-1945 a fost înlocuită cu o evoluție sinuoasă, în care după scăderea dramatică din primul deceniu comunist etapele de acumulare au fost urmate de altele de valorificare. S-a menținut, și pentru epoca comunistă, perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări, prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute pe plan intern și internațional între momentul etatizării Băncii Naționale a României și anul prăbușirii regimului comunist. Astfel, au fost avute în vedere: deciziile de la Bretton Woods (1944) cu privire la rolul aurului în funcționarea sistemului monetar internațional, crearea activului de rezervă special al Fondului Monetar Internațional, DST sau „aurul-hârtie”, renunțarea la etalonul aur-devize, precum și atribuțiile Băncii Naționale a României (Banca RPR–Bancă de Stat și, apoi, Banca Națională a RSR) în deținerea și administrarea metalelor prețioase, conform reglementărilor care au definit un regim foarte restrictiv al aurului. În același timp, s-a avut în vedere valorificarea stocului de aur al BNR, de la achitarea sancțiunilor din Tratatul de pace de la Paris și plata importurilor de cereale și de tehnologie la depunerea cotei de membru al FMI și achitarea anticipată a datoriei externe.
    application/pdf 815 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.55/ 2021
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României în perioada 1929-1945
    Mugur Isărescu (coordonator), Maria Constantinescu, Brîndușa Costache, Nadia Manea, Adriana Aloman, Elisabeta Blejan
    Evoluția stocului de aur al Băncii Naționale a României (1929-1945) reprezintă a doua dintre cele patru părți ale unei lucrări ample ce are drept scop reconstituirea stocului de aur al băncii centrale a României de la crearea acesteia și până în anul 2020. Perioada 1929-1945 este individualizată de criteriul acoperirii legale a leului în aur, respectiv 0,010 g aur fin, care a rămas aceeași de la stabilizarea monetară din 1929 până la reforma monetară din 1947. Totuși, prezentarea de față se încheie cu anul 1945, deoarece măsurile luate în 1946 de puterea comunistă au definit un nou regim al aurului și au generat vânzări masive din stocul de metal galben al BNR. Seria de date ce constituie coloana vertebrală a acestei cercetări cuprinde atât evoluția valorică, în lei, cât și pe cea cantitativă, în kg aur fin, a stocului total de aur înregistrat la BNR, cu identificarea dimensiunilor stocului de acoperire și a altor aspecte importante, precum structura în lingouri și monede sau depozitele din țară și din străinătate (Anglia, Franța, Elveția, Olanda, Belgia, SUA). Și pentru această perioadă, sursele cercetate, în cea mai mare parte, din Arhiva BNR, au oferit nu de puține ori date contradictorii, care au fost armonizate acolo unde a fost posibil sau detaliate și explicate în capitolul dedicat metodologiei. Stabilirea bornei cronologice superioare în anul 1945 a făcut ca seria de date să se încheie cu cele mai mari cantități de aur fin aflate în stocul total al băncii centrale a României în toată istoria sa, respectiv 244 tone la 31 decembrie 1944 și 241 tone la 31 decembrie 1945. Această acumulare-record de metal galben a fost în continuare explicată din perspectiva martorului care stă la ușa blindată a tezaurului BNR, cu misiunea de a înregistra intrările și ieșirile de aur, dar și de a încerca explicarea acestor mișcări prin punerea lor în legătură cu evenimente și fenomene petrecute între anul de început al Marii Crize Economice și anul de sfârșit al celui de-al Doilea Război Mondial, respectiv de la paradoxul aurului în perioada interbelică la declarația teoretică de menținere a etalonului-aur și opțiunea practică pentru etalonul aur-devize, de la suspendarea convertibilității leului (1932) și a achitării datoriei publice externe (1933) la instituirea primelor pentru creșterea prețului aurului și stimularea producției de metal galben, de la evacuarea Societății Minelor de Aur ale Statului de la Baia Mare la aceea a tezaurului BNR în depozitele secrete de la Sinaia și Tismana.
    application/pdf 841 KB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.54/ 2021
    Estimarea probabilității de apariție a unei crize bancare. Studiu de caz România și UE
    Marian Mihai, Claudia Voicilă, Laura Popescu, Virgil Dăscălescu
    Sistemul financiar a reprezentat principalul vector de propagare a crizei financiare globale din 2007-2008, caracterul unui astfel de eveniment fiind unul disruptiv. Odată cu acest episod, interesul pentru studierea crizelor financiare, valutare sau bancare a crescut semnificativ. În România, sectorul bancar are o pondere de aproximativ 75 la sută în totalul activelor sistemului financiar, un eveniment de criză manifestat la nivelul acestuia fiind de natură să afecteze intermedierea financiară și activitățile desfășurate de întregul sector real. Lucrarea de față își propune estimarea probabilității de apariție a unui eveniment de criză bancară, privit în sens restrâns strict pe canalul ofertei, ca urmare a insuficienței capitalului pentru susținerea și creșterea activelor purtătoare de risc (cu precădere, credite acordate sectorului privat), respectiv în sens extins, consecință a cadrului macroeconomic și financiar aplicabil. Studiul se bazează pe aplicarea unor metode desprinse din tehnicile de învățare automată, iar rezultatele arată că probabilitatea de a consemna un asemenea eveniment în România era relativ redusă și în scădere în intervalul 2014‑2019. Un eventual șoc sistematic, care ar putea conduce la schimbări simultane ale rezultatelor financiare la nivelul instituțiilor de credit în sensul consemnării de pierderi și plasării indicatorilor de rentabilitate economică în cozile distribuțiilor istorice (pentru definiția în sens restrâns), respectiv estimări ale probabilității de criză conform unor scenarii macroeconomice de severitate ridicată (pentru definiția în sens extins), relevă probabilități de criză semnificativ mai ridicate, fără a deveni însă cel mai probabil rezultat, aspect explicat de nivelul adecvat al capitalului băncilor. În comparație europeană, România se poziționează în prima jumătate a clasamentului, reflecție a unui grad de risc comparabil sau chiar mai scăzut în raport cu cel specific altor sectoare bancare din cadrul UE.
    application/pdf 1 MB, Descarcă
  • Caiet de studii nr.53/ 2021
    Politicile macroeconomice: pandemia nu este o scuză pentru părăsirea principiilor
    Lucian Croitoru

    application/pdf 601 KB, Descarcă