- Caiet de studii nr.48/ 2017
Intermedierea financiară: probleme și posibile soluții
Valentin Lazea (coordonator)
Lucrarea de față își propune investigarea cauzelor nivelului redus al intermedierii financiare în România, identificarea principalelor obstacole în calea majorării sustenabile a valorii indicatorului și conturarea unor posibile soluții pentru depășirea acestora. În acest scop, sunt examinați o serie de factori cu impact nefavorabil
asupra evoluției intermedierii financiare, care se manifestă pe plan international (fiind abordate fenomenele de redresare economică fără suportul creditării, de reducere a ratei creditelor neperformante și de dezintermediere bancară transfrontalieră) sau care sunt de natură autohtonă (de la apelul foarte facil al firmelor la legea insolvenței la carențe ale băncilor în pregătirea personalului propriu ori la caracteristici ale sectorului gospodăriilor care limitează accesul acestora la credite). Depășirea unor astfel de obstacole structurale presupune implicarea mai multor instituții ale statului, vizând în principal ajustări la nivelul cadrului legislativ
și al implementării acestuia, precum și creșterea gradului de educație financiară a populației.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.47/ 2017
Estimarea primei de risc la termen incluse în randamentele titlurilor de stat
Cătălin Bodea, Răzvan Radu
Lucrarea are drept scop descompunerea randamentelor titlurilor de stat în lei în
două componente: una reflectând așteptările pieței privind evoluția viitoare a ratei
nominale a dobânzii pe termen scurt, iar cealaltă, compensația pentru risc (prima
de risc la termen) solicitată de investitori. În acest scop, este utilizat un model de
structură la termen a ratelor dobânzilor gaussian de tip afin, cu factori latenți.
Rezultatele estimărilor indică faptul că scăderea randamentelor începând cu anul
2011 s-a datorat predominant ajustării descendente a așteptărilor privind evoluția
ratei nominale a dobânzii pe termen scurt, pe fondul consolidării procesului de
dezinflație și al reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Compresia primei
de risc la termen a avut o contribuție mai importantă în cazul maturităților lungi.
Pe scadența de 10 ani, aceasta se situa la aproximativ 300 puncte de bază în 2011,
pentru ca începând din a doua parte a anului 2014 și până în prezent să oscileze în
intervalul 100-200 puncte de bază. Ajustarea descendentă s-a datorat atât factorilor
fundamentali, cât și unor schimbări cu caracter structural ale pieței, iar oscilațiile din
ultimii ani au reflectat cu precădere corelația cu prima la termen pentru obligațiunile
emise de Trezoreria SUA; intensitatea acestei legături a fost însă variabilă în timp.
2 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.46/ 2017
Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României
Florian Neagu, Florin Dragu, Adrian Costeiu
Studiul își propune să creioneze perspectivele economiei românești prin analizarea
a trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un
deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste
companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei.
Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi
o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină
foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii.
1 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.45/ 2016
R.E.M. 2.0 Model DSGE cu euroizare parțială estimat pentru România
Mihai Copaciu, Valeriu Nalban, Cristian Bulete
Lucrarea de față descrie structura teoretică şi rezultatele estimării pentru un model
DSGE cu euroizare parțială dezvoltat pentru economia României. Având la bază
modelul pentru o economie mică şi deschisă augmentat cu fricțiuni financiare şi
la nivelul pieței muncii al lui Christiano et al. (2011), mecanismele suplimentare pe
care le introducem se referă la euroizarea parțială a sectorului financiar şi la extensia
sectorului extern către un model semistructural pentru două economii. În cazul unei
deprecieri a monedei domestice induse de un şoc de primă de risc suveran PIB scade
din cauza unui efect de bilanț contracționist mai puternic (deoarece o parte dintre
antreprenori sunt expuşi la riscul de curs de schimb) relativ la impactul expansionist
indus prin intermediul canalului exportului net. Având în vedere că tranzacțiile
financiare în monedă străină sunt derulate în EUR, iar comerțul cu bunuri şi servicii
este derulat în EUR şi USD, şocurile externe au efecte diferite asupra economiei
domestice, în funcție de origine (zona euro sau SUA). Astfel, este posibilă evaluarea
impactului politicilor monetare divergente ale BCE şi Fed asupra economiilor emergente atât prin canalul financiar, cât şi prin cel comercial.
9 MB, Descarcă
- Caiet de studii nr.44/ 2016
Revenire economică, dar recuperare lentă a locurilor de muncă: rolul rigidităților salariale și al altor fricțiuni
Ștefania Cristina Iordache, Mădălina Militaru, Mihaela Luiza Pandioniu
Lucrarea de față oferă o analiză detaliată a factorilor sub acțiunea cărora reluarea
creșterii economice în România în perioada postcriză nu a fost însoțită de o
dinamizare similară a pieței muncii. Analiza pornește de la un set unic și bogat de date
obținut la nivel microeconomic, în urma implementării în anul 2014 a primului sondaj
pe piața muncii de către Banca Națională a României în cooperare cu Wage Dynamics
Network (WDN), o rețea de cercetare a SEBC. Chestionarul a fost construit astfel încât
să permită evaluarea modului în care s-a ajustat piața muncii din România în intervalul
2010-2013 și a impactului reformelor implementate în anul 2011 asupra activității
firmelor. Mediul economic, așa cum transpare el din răspunsurile companiilor, a fost
caracterizat în perioada vizată de sondaj de fluctuații moderate ale cererii. Firmele
au manifestat o reticență relativ ridicată în a reduce salariile (nominale și reale)
ale angajaților existenți, atitudine care s-a dovedit ulterior, pe baza estimării unor
modele probit, că a crescut probabilitatea ca firma să renunțe la unii dintre salariați
sau să limiteze crearea de locuri de muncă. Spre deosebire, cel puțin în perioada de
revenire timpurie a ciclului de afaceri, rezultatele noastre indică o prociclicitate mai
pronunțată în stabilirea salariilor noilor angajați. Dincolo de prezența rigidităților
salariale, alte fricțiuni pe piața muncii care au complicat procesul de căutare a locului
de muncă, respectiv a candidatului potrivit, pot fi asociate percepției unui nivel ridicat
al taxării muncii, politicii salariului minim, modificărilor structurale ale economiei,
dar și creșterii neconcordanței între pregătirea candidaților și cerințele angajatorilor.
Deși au fost luate măsuri în direcția flexibilizării pieței muncii, firmele au perceput o
influență modestă din partea reformelor, nefiind sesizate modificări notabile la nivelul
cheltuielilor aferente procesului de angajare, respectiv de concediere a personalului.
Totuși, estimările noastre pun în evidență unele efecte pozitive ale reformelor, în speță
posibilitatea reducerii din motive economice a programului de lucru și îmbunătățirea
cadrului de utilizare a contractelor de muncă temporare și pe perioadă determinată
524 KB, Descarcă